[Alertă] Râurile României: Comisia Europeană întreabă, noi răspundem

De-Clic :: [Alertă] Râurile României: Comisia Europeană întreabă, noi răspundem

Din păcate, în loc să ne concentrăm spre a obține cât mai multe avantaje ca urmare a accesării fondurilor europene, trebuie să cerem răspicat ca aceste fonduri să nu ne mai facă rău. Fondurile europene au fost folosite în trecut și pentru distrugeri ilegale ale mediului, chiar și în arii naturale protejate, cum este cazul distrugerii Văii Tisei.

În actuala perioadă de programare, 2014-2020, situația este și mai sumbră. Sute de milioane de euro sunt alocate, prin Obiectivul Specific 5.1 al Programului Operațional Infrastructură Mare, pentru distrugerea râurilor din România, prin așa-zisele măsuri structurale. Acestea sunt deosebit de îndrăgite de Apele Române și mai ales de firmele satelit ale acestei instituții controversate. Regularizările distrug râurile din toate punctele de vedere, nu este vorba doar de un impact asupra biodiversității.

Singura noastră șansă este ca în următoarea perioadă de programare acest adevărat ecocid să nu mai continue, deoarece încalcă masiv principiul de bază al Directivei Cadru privind Apa (cel al non-deteriorării stării corpurilor de apă). Trebuie, așadar, să transmitem urgent un semnal de alarmă oficialilor de la Bruxelles. 

Putem acum să facem acest lucru, prin intermediul consultării cu privire la Fondul de Coeziune, care are loc până-n 8 martie 2018.

 Aici este chestionarul.

Mai jos suntem răspunsurile pe care le-am dat noi:

Până la punctul 27 inclusiv răspunsurile au caracter mai personal.

28 – bifare prima poziție

29 – de marcat într-un fel poziția ”g” cu “foarte important dacă îți pasă de mediu

31 – ”deloc”, la poziția g

33 – ”numai într-o anumită măsură”

34 – În perioada de programare 2007-2013 în România s-au finanțat, prin axa 5 a Programului Operațional Sectorial Mediu, proiecte de distrugere a cursurilor de apă prin regularizări. Astfel de lucrări anacronice mai degrabă cresc riscurile pentru populație în caz de inundații, decât le diminuează. Reprezintă opusul practicilor contemporane în domeniu, opusul măsurilor de diminuare a riscurilor privitoare la inundații aplicate în restul Europei, bazate pe asigurarea unui spațiu suficient râurilor.

Pentru perioada de programare 2013-2020, situația este mai gravă, sute de milioane de euro fiind alocate pentru distrugerea râurilor. Ghidul Solicitantului pentru Obiectivul Specific 5.1 incalcă Programul Operațional infrastructură Mare (POIM), din care face parte. În timp ce POIM prevede prioritizare măsurilor specifice infrastructurii verzi, ghidul exclude de la finanțare proiectele de infrastructură verde, care nu includ măsuri structurale (alterări hidromorfologice). Acest ghid incalcă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-461/13, care prevede că este interzisă chiar și deteriorarea cu o singură clasă a unui singur element al stării ecologice a unui corp de apă. Varianta finală a acestui ghid a fost aprobată în secret față de public, fiind ascunsă în altă secțiune a site-ului oficial privind fondurile europene, și nu ține cont de contestațiile vehemente primite. Pentru a vorbi de valoare adăugată, trebuie întâi stopate astfel de proiecte nocive.

35 - În ce privește ”Facilitarea trecerii la o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon, asigurarea protecției mediului și a rezilienței la dezastre și schimbări climatice”, continuatorul POIM trebuie să excludă complet de la finanțare măsurile structurale în ce privește riscurile cauzate de inundații, și să se axeze pe renaturare, pe asigurarea unui spațiu suficient râurilor, plus reîmpădurirea bazinelor hidrografice.

Nota discordantă făcută de România în domeniul acesta se datorează faptului că în 2002 un agent economic specializat în regularizarea râurilor a fost transformat în instituție și pus să administreze râurile (în același timp le și evaluează starea ecologică). Această instituție, Apele Române, în confict de interese, pare a fi preocupată doar de a găsi pretext pentru a finanța firmele satelit, din bani publici. Exemplul cel mai grav este cazul râului Tisa, care trebuia să fie cuprins în inițiativa ”European Green Belt”, dar a fost în schimb mutilat prin Programului Operațional Sectorial Mediu.

Prin urmare, este imperios necesar ca Obiectivul Specific 5.1, ”Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră”, să nu se mai regăsească în următoarea perioadă de finanțare decât dacă finanțarea privind inundații este exclusiv pentru măsuri non-structurale și sunt adăugate măsuri de combatere a efectelor secetei.

36 – Se poate bifa la ”q” una dintre primele trei coloane

37 – Neconcordanța între legislația europeană și domeniile de finanțare este deja recunoscută oficial de Comisia Europeană prin declanșarea procedurii de infringement pentru microhidrocentrale (Încălcarea nr. 2015/4036). Fondurile europene din POS CCE au fost folosite pentru încălcarea gravă a Directivei Cadru privind Apa și a Directivei Habitate. Prin finanțarea descrisă mai sus (Obiectivul Specific 5.1 al POIM) această problemă, a folosirii fondurilor eurpene pentru încălcarea legislației comunitare, se agravează.

38 – ”a”, ”b” și ”g” ar putea avea un impact pozitiv

40 – De fapt este necesară dispariția contradicției între finanțările pe diferite obiective, prin eliminarea într-o primă fază a activităților pentru care există suspiciunea rezonabilă că încalcă directive europene, precum cele referitoare la protecția mediului. Este absurd să finanțezi în același timp protecția naturii și distrugerea ireversibilă a cadrului natural.

Vă rugăm să vă răpiți puțin timp și să completați acest chestionar, pentru ca banii publici să nu mai fie folosiți ilegal, pentru distrugerea mediului!