Dezbaterea continuă. Expert silvic contrazice autoritățile: Inventarul Forestier Național nu spune că se poate tăia mai mult

De-Clic :: Dezbaterea continuă. Expert silvic contrazice autoritățile: Inventarul Forestier Național nu spune că se poate tăia mai mult

După valul de emoții stârnit de investigația noastră despre Inventarul Forestier Național, încep să apară și primele voci mai raționale.


Am primit de la doamna Laura Bouriaud, profesor doctor inginer la Facultatea de silvicultură a Universității Ștefan cel Mare din Suceava și membru Declic, o declarație cu care suntem în mare măsură de acord. Rămânem însă pe poziție în ce privește neconcordanțele pe care le-am semnalat în datele Inventarului. Și credem în continuare că acestea reprezintă o problemă ce trebuie tratată cu maximă seriozitate.


Această semnalare nu reprezintă însă un atac la adresa instituției Inventarului Forestier Național, dimpotrivă. Considerăm, ca și doamna profesor Bouriaud, că această instituție este un instrument foarte important și absolut esențial pentru fundamentarea unei administrări sustenabile a pădurilor din țara noastră. Suntem de acord că pentru a-și putea îndeplini rolul, ea trebuie să fie independentă, transparentă și auditată de experți internaționali.


Ne bucurăm, de asemenea, să vedem în sfârșit un expert care recunoaște că până și din datele actualului Inventar nu rezultă că în România se poate tăia mai mult.  


În ce privește problema datelor, credem că e nevoie de o abordare foarte riguroasă. Interpretări superficiale ale marjelor de eroare sunt doar în interesul exploatatorilor, nu al celor care vor să protejeze pădurea. În plus, atenționăm că și la foioase moi se înregistrează o situație similară celei de la rășinoase, nu apar în Inventar exploatări în Țara Românească. Iar pentru foioase moi, în Țara Românească, eroarea de eșantionare e cea mai mică dintre cele trei regiuni.


Ne dorim un Inventar Forestier Național corect, care să fie în folosul pădurilor, nu al exploatatorilor.


Redăm în continuare declarația doamnei profesor Laura Bouriaud.

*****

Laura Bouriaud
17.06.2019

Dragi colegi Declic,

Azi vă scriu în această calitate, coleg, membru al comunității Declic de ceva vreme și nu în calitate de profesor sau de expert în tăieri ilegale. Mulțumesc că ați adus din nou în agenda publică Inventarul Forestier Național. Momentul ar fi bine ales, pentru că acum se decide finanțarea pentru următorul ciclu al IFN. Din păcate, unele afirmații sunt de natură a pune IFN în dificultate în mod nemeritat. Vă rog să priviți cele șase precizări de aici mai jos ca un drept la replică absolut necesar:

1. „Suspectăm că datele au fost viciate pentru ca autoritățile să ne poată spune că administrează sustenabil și să poată tăia pădurile fără ca statisticile să ne alarmeze.” Dragi cititori, vă rog să nu faceți confuzie între ceea ce produce IFN și ceea ce „reproduc” autoritățile și institutul de cercetări de care ține IFN. Autoritățile spun că administrează sustenabil, dar nu atât folosind datele IFN, cât ascunzând datele IFN. De ce nu s-au făcut publice datele cu privire la recolta de masă lemnoasă din pădurile României, așa cum solicita Agent Green în scrisoarea sa către Președintele României (1)? Din acest punct de vedere, sunt absolut de acord cu autorul articolului că „Modul în care autoritățile vorbesc despre datele din Inventarul Forestier Național și sustenabilitate este improvizat, superficial și eronat”.

2. În locul unei cifre oficiale a recoltei de masă lemnoasă pe care autoritățile ne-o refuză, sau refuză să o înțeleagă și să o analizeze, calculul empiric pe care îl puteți face și voi este următorul: Recolta de masă lemnoasă pe ultimii cinci ani = volumul de lemn din păduri (sau pe picior) la ciclul II minus volumul pe picior la ciclul I  + creșterea anuală curentă x 5 ani. Împărțind apoi la cinci, se obține un volum recoltat anual de 31,9 milioane metri cubi (31.983.666 metri cubi). Acest calcul este însă intuitiv-empiric/ aritmetic, nu ține cont de diferitele tipuri de erori, de diferitele tipuri de păduri, de mortalitatea naturală a arborilor, dar mai ales nu ține cont de creșterea arborilor care nu au fost recoltați toți imediat după finalizarea ciclului I. Ori, la sute de mii de arbori recoltați, se acumulează un volum pe picior destul de important doar din creșterea curentă anuală. Altfel spus, dăm cu presupusul în continuare, deși IFN are aceste cifre și autoritatea beneficiară ar trebui să știe ce înseamnă aceste cifre.

3. IFN a fost conceput pentru a produce date relevante la nivel național. Cu cât se doresc date la un nivel geografic mai mic (regiune, județ) și pe o populație mai restrânsă (doar anumite specii, doar anumite vârste), cu atât eroarea crește. De aceea în tabelele IFN, sub fiecare rezultat, există cifra de eroare, iar pentru datele comparate în articol, respectiv populația de rășinoase, vom observa că eroarea este aproape dublă pentru Țara Românească (volumul rășinoaselor din Țara Românească reprezintă doar 14% din volumul total pe picior al rășinoaselor din România), față de Transilvania sau Moldova (ce conțin mult mai multe păduri și un volum mult mai mare de rășinoase). Așadar, cifrele pe care autorul s-a străduit să ni le furnizeze sunt corecte, dar trebuie interpretate prin încadrarea într-un interval dat de eroarea de estimare (de exemplu, volumul înregistrat la ciclul doi IFN este 107,613%, adică este cuprins între 92,7 și 122,5 milioane metri cubi). Fără a ține cont de eroare și fără a ne consulta cu cei care fac inventarul, iar rămânem cu presupusul, ba chiar ajungem să nu ne mai putem baza pe nimic, conform metodei fake-news. (O paranteză: Oare semnificația acestor date nu ar fi trebuit să fie cunoscută și discutată în CSAT? Nu mai este pădurea domeniu de siguranță națională?) Pentru a avea date relevante la un alt nivel (regional, categorii de specii sau clase de vârstă), IFN trebuie să dispună de o rețea mai densă, care se poate comanda (și finanța) de către autoritatea beneficiară, ministerul, dacă se dorește. Pe viitor, la ciclul III, se poate îndesi rețeaua pentru a oferi date relevante pentru orice subiect, inclusiv starea pădurilor din ariile naturale protejate, ... dacă se dorește. Doar că pentru moment autoritatea publică pentru silvicultură pare să nu fi înțeles la ce îi servește inventarul forestier național.

4. La ce servește? Un singur exemplu: România este singurul stat membru UE care nu a transmis nivelul de referință pentru păduri, pe care ar fi trebuit sa-l raporteze până la 31 decembrie 2018, așa cum cere Regulamentul 841/2017(UE). Raportarea nivelului de referință este parte integrantă din raportarea LULUCF, se referă la emisiile generate de gospodărirea pădurilor și utilizarea lemnului și presupune calcule complexe bazate în mare parte pe datele IFN. Criza instituțională legată de incapacitatea statului de asumare a rezultatelor IFN creează probleme majore sectorului forestier privind obligațiile asumate de România în diverse procese europene/internaționale. Doar în privința comercializării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, Curtea de Conturi a calculat în 2012 o pierdere de 3 miliarde de euro (2). Oare este vinovat vreun funcționar public pentru această pierdere?

5. Atâta vreme cât comunicarea autorităților publice este deficitară, iar datele IFN pe care le aștepta societatea civilă sau alte autorități (de ex. ministerul mediului în cadrul obligațiilor sale internaționale privind pădurea) sunt puse sub preș, ignorate și neinterpretate de specialiști, oricine afirmă în România astăzi că este normal să găsim mai mult volum pe picior și o creștere mai mare acum decât în urmă cu câteva decenii riscă să fie pus la zid. Cu toate acestea, există o mulțime de studii care demonstrează acest lucru, în Europa Centrală molidul și fagul au înregistrat creșteri mai mari (33% până la 77%) și volume pe picior mai mari (cu 10 până la 30%) comparativ cu anul 1960 (3). Arborii au profitat din plin de excedentul de dioxid de carbon în atmosferă, de depunerile mai mari de azot și de climatul mai cald, dar și de faptul că schimbările climatice duc la păduri mai diverse din punctul de vedere al amestecului de specii și deci mai productive (4,5,6,7,8). Aceasta nu înseamnă însă că se poate tăia mai mult! Tocmai acesta era mesajul IFN pe care autoritățile nu au dorit să îl comunice: atenție, în România se taie cu mult prea mult deja față de ceea ce se declară! Tocmai de aceea dezvoltarea IFN de la bun început a cunoscut tot felul de vitregii instituționale, dintre care sub-finanțarea a fost doar un aspect (9). Față de sistemul statistic din silvicultură, IFN produce date obiective, independente de orice posibilitate de manipulare din partea oricărei instituții. În plus, dacă datele ar fi manipulate, orice manipulare este trasabilă/identificabilă în timp prin verificări în bazele de date. Comparativ, rapoartele statistice din silvicultură sunt supuse unui risc major al subiectivității operatorilor la diferite niveluri ierarhice (includere, excludere sau întârziere raportare informații sensibile sau nedorite). Ca membru Declic, am o problemă să văd această instituție a cifrelor exacte sub atac, așa cum au fost pe rând atacate toate instituțiile statului de drept din 2017 încoace.

6. În aceste condiții, nu IFN este cel care taie pădurea cu tabelul excel și IFN nu a produs date viciate sau manipulate. Dimpotrivă, IFN este singura instituție publică ce atrage atenția asupra faptului că sectorul forestier are o problemă imensă cu evaluarea volumului (cât volum este în pădure de fapt înainte de recoltare?) și deci cu asigurarea trasabilității și legalității materialului lemnos recoltat. Ce-ar fi să punem față în față cifra recoltei anuale calculate de IFN, care a devenit un fel de secret al lui Polichinelle și cifra tăierilor ilegale anuale înregistrate în ultimii ani, cifră raportată ca un mare succes al guvernării? Sau cifra recoltei oficiale declarate de ocoalele silvice  în anul 2017, conform Institutului Național de Statistică – 18 milioane metri cubi, cu cifra consumului de lemn de foc în România calculat tot de Institutul Național de Statistică, respectiv 18 milioane metri cubi (10)? Cauzele și soluțiile acestei situații absurde ar trebui discutate deschis cu toți cei interesați într-o dezbatere în interesul public al protejării pădurii. Eu personal cred că este momentul în care presiunea societății civile ar trebui să conducă la crearea unui IFN independent, un institut autonom, a cărui activitate să fie auditată sub aspect științific de către experți externi specializați în inventar forestier național și nu de către cercetători români, potențial interesați în validarea propriilor lor păreri despre evoluția fondului forestier, sau, mai rău, direct interesați în acoperirea unor deficiențe ale normelor tehnice elaborate tot de cercetarea românească (sau o parte a ei) (11). Da, dacă punem presiune pe autorități, putem obține transformarea Inventarului Forestier într-un instrument real de protejare a pădurii și de demascare a imensei fraude care este în prezent evaluarea masei lemnoase pe picior, însă nu, IFN nu este inventarul minciunilor. Minciuna trebuie căutată în altă parte!

(1) Agent Green. Scrisoare deschisă către Președintele României  cu privire la Inventarul Forestier Național și nivelul exploatărilor ilegale; https://www.agentgreen.ro/scrisoare-deschisa-adresata-presedintelui-romaniei-cu-privire-la-inventarul-forestier-national-si-nivelul-exploatarilor-forestiere-ilegale/
(2) Curtea de Conturi a României. Constatări cu privire la administrarea şi comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Constatari_emisii_gaze_cu_efect_sera.pdf
(3) Pretzsch, H., Biber, P., Schütze, G., Uhl, E. and Rötzer, T., 2014. Forest stand growth dynamics in Central Europe have accelerated since 1870. Nature communications, 5, p.4967: https://www.nature.com/articles/ncomms5967
(4) Boisvenue, C. & Running, S. W. Impacts of climate change on natural forest productivity – evidence since the middle of the 20th century. Glob. Chang. Biol. 12, 862–882 (2006)
(5) Morin, X., Fahse, L., Jactel, H., Scherer-Lorenzen, M., García-Valdés, R. and Bugmann, H., 2018. Long-term response of forest productivity to climate change is mostly driven by change in tree species composition. Scientific reports, 8(1), p.5627.
(6) Zhang, Y., Chen, H. Y. H. & Reich, P. B. Forest productivity increases with evenness, species richness and trait variation: a global meta-analysis. J. Ecol. 100, 742–749 (2012).
(7) Jucker, T. et al. Climate modulates the effects of tree diversity on forest productivity. J. Ecol. 104, 388–398 (2016)
(8) Kahle, H.P. ed., 2008. Causes and consequences of forest growth trends in Europe: Results of the recognition project. Brill.
(9) Argumente pentru continuarea finanţării Inventarului Forestier Naţional: http://www.bucovina-forestiera.ro/arhiva/2014/14(2)/07_dragoi.pdf
(10) INS, 2009. Consumurile energetice în gospodării. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/CENG_publicatie_tabele.pdf
(11) Bouriaud L. Bouriaud, L., Marzano, M., 2014. Conservation, extraction and corruption: will sustainable forest management be possible in Romania. Natural Resource Extraction and Indigenous Livelihoods: Development Challenges in an Era of Globalization. In: Gilberthorpe, E., Hilson, G. (Eds.), Natural resource extraction and indigenous livelihoods: development challenges in an era of globalization. Ashgate, London, pp. 221-239; https://www.researchgate.net/publication/270565297_Conservation_extraction_and_corruption_will_sustainable_forest_management_be_possible_in_Romania;