Scrisoare deschisă privind proiectul hidroenergetic de pe râul Bâsca Mare din Județul Buzău, România

De-Clic :: Scrisoare deschisă privind proiectul hidroenergetic de pe râul Bâsca Mare din Județul Buzău, România

Balkan Rivers Tour, turul de protest și conștientizare privind proiectele hidroenergetice care amenință cele mai valoroase râuri ale Europei, râurile din Peninsula Balcanică, a ajuns, la a 4-a ediție, și în România. Balkan Rivers Tour este cea mai mare acțiune de conservare a râurilor din Europa. 

Acțiunea din România, din aprilie 2019, a fost focalizată pe cazul râului Bâsca Mare, râu de clasă mondială, amenințat de un proiect hidroenergetic ceaușist. Hidroelectrica vrea să sece Bâsca Mare pe toată lungimea cursului din județul Buzău, să lase Bâsca Rozilei doar cu jumătate din debit și să devasteze râul Buzău printr-un hydropeaking ucigaș pentru ecosistemul râului. 


Acest proiect ilegal reprezintă una dintre cele mai mari crime de mediu din prezent din România. Culmea este că Hidroelectrica se plânge că ar putea intra din nou în insolvență, dar are bani de aruncat pe astfel de proiecte ilegale. Ignoră complet precedentul din Defileul Jiului, unde a sfidat societatea civilă de mediu, continuând ani în șir să arunce zeci de milioane de euro pe un proiect ilegal analog, stopat în cele din urmă de instanță.

Imediat după acțiunea din România, a fost scrisă, postată și transmisă o scrisoare deschisă privitoare la cazul disperat și revoltător al Bâscei Mari. Ea a fost semnată de participanții la tur dar și de Asociația Declic, care de asemenea militează pentru salvarea ultimelor rămășițe de râuri libere din Carpații Românești.

Scrisoarea deschisă a fost trimisă în 24 aprilie, dar principalul responsabil pentru crima de mediu, Guvernul Românei, nu a răspuns nici până astăzi. Sperăm că noul guvern va răspunde și, mai ales, va impune respectarea legii, sistarea definitivă a proiectului ceaușist aprobat prin Decretul nr. 294/1981. Până la urmă, legea, patrimoniul natural, calitatea vieții localnicilor ar trebui să conteze mai mult decât umflarea conturilor Hidroconstrucția, contractorul lucrărilor și singurul ”beneficiar” al acestei crime. Beneficiar aparent, pentru că asociații de la Hidroconstrucția au/vor avea probabil și ei copii și nepoți, care a trebui să moștenească frumusețile țării, nu distrugeri iraționale, să se bucure de un mediu înconjurător atrăgător, nu să fie înconjurați de mediul anost, gri, respingător, pe care decidenții momentului îl configurează. Ei nu au văzut râul, ei văd doar banii!


Scrisoare deschisă privind proiectul hidroenergetic de pe râul Bâsca Mare din Județul Buzău, România

Ljubljana, Slovenia, 24 Aprilie 2019 – Râul Bâsca Mare (amonte de Nehoiu, județul Buzău /județul Covasna, România) reprezintă o valoare de vârf a patrimoniului natural al României. El este unul dintre foarte puținele râuri relativ mari din Carpații Românești care nu au fost încă sacrificate pentru amenajări hidroenergetice.

Incluzând o vale spectaculoasă, rezultatul unei structuri de roci unice, specifice zonei geologic frământate din Curbura Carpaților, cu păduri compacte adăugând valoare peisajului, intreaga zonă are un potential turistic imens, care ar putea asigura o prosperă activitate economică sustenabilă pentru localnici. Însă, această zonă este amenințată deoarece se implementează un proiect ilegal al Hidroelectrica, incuzând un baraj pe cursul superior al râului Bâsca Mare. Barajul, odată terminat, ar devia întregul râu printr-un tunel de aducțiune la o depărtare de aproximativ 20 de kilometri, spre amenajarea hidroenergetică de la Siriu. Astfel râul Bâsca Mare ar fi secat complet. Această deviere a râului va însemna foarte puțin pentru Sistemul Energetic Național, dar va reprezenta o pierdere imensă nu doar pentru locuitorii din Nehoiu, oraș din proximitatea râului care ar fi foarte afectat de acest proiect, ci și pentru patrimoniul natural românesc.

Proiectul este problematic deoarece încalcă multe convenții și directive UE: localnicii a căror bunăstare depinde de râu nu au fost consultați cu privire la acest proiect, fapt ce reprezintă o neimplementare a Convenției de la Aarhus, amenajarea hidroenergetică nesustenabilă, care presupune secarea râului, încalcă Directiva Cadru privind Apa, impactul negativ sever asupra biodiversității încalcă Directiva Habitate, iar șantierul ilegal reprezintă o încălcare a Convenției Carpatice, care prevede că ”părțile vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apă”. Această situație le dă românilor impresia că liderii lor nu respectă orientările UE și convențiile ratificate deși România este membru UE de mai mult de 10 ani. Conducătorii continuă să exploateze și să vândă această țară, plină de resurse naturale, abandonându-i pe localnici. Politicienii, aleși și plătiți de simpli cetățeni ca să le reprezinte interesele, dezamăgesc profund și nu reușesc să satisfacă nici măcar așteptările cele mai elementare. Astfel, localnicii nu au altă opțiune decât să solicite sancțiuni din partea UE.

Exploatarea râurilor și pădurilor naturale, care protejează climatul sensibil, continental și uscat, pare a se desfășura pe tot cuprinsul țării. Suprafața proiectului în construcție se suprapune pe situl Penteleu, componentă a rețelei protejate Natura 2000. Râul Bâsca Mare reprezintă principalul habitat lotic al zonei, iar 10 specii de pești prezente în râu vor pieri dacă barajul este finalizat, 4 dintre ele specii protejate Natura 2000. Impactul ecologic semnificativ va afecta de asemenea specii protejate precum vidra și Carabus variolosus, pentru care situl a fost desemnat. Devierea râului Bâsca Mare va duce la pierderea ecosistemului acvatic, la deteriorarea ecosistemelor conectate de pe maluri și versanți și la aridizare. Devierea debitului Bâscei Mari, devastatoare pentru integritatea sitului Natura 2000 ”Penteleu”, ne amintește de proiectul hidroenergetic ilegal de pe râul Jiu, oprit prin decizia definitivă a Curții de Apel București.

În ciuda potențialului ecoturistic sustenabil evident, care ar aduce un venit sigur localnicilor care preferă să trăiască în armonie cu natura, liderii români continuă să eșueze în a asigura oamenilor astfel de oportunități. Vânzarea naturii în acest eco-genocid va asigura doar sume enorme de bani pentru un grup restrâns, amenințând modul de viață al oamenilor care trăiesc din aceste minuni naturale. O astfel de comportare este inacceptabilă în Uniunea Europeană, care se promovează prin convingerile sale în sensul protecției naturii, pentru drepturile popoarelor și drepturile omului.

Hidroelectrica, compania deținută de stat care controlează majoritatea sectorului hidroenergetic din România, pare a fi deasupra legii, iar și din această cauză România continuă să aibă probleme în cadrul Uniunii Europene – totul în detrimentul localnicilor care trebuie să suporte consecințele. Cazul de infringement 2015/4036, cu privire la încălcarea legislației UE de către hidrocentralele din România, nu a avut niciun rezultat din cauza lipsei de acțiune din partea Comisiei Europene, care nu a depășit încă faza precontencioasă. Această lipsă de voință în a impune respectarea legislației EU a încurajat autoritățile române să continue proiecte ilegale precum cel care pecetluiește soarta râului Bâsca Mare.

Nu în ultimul rând, de vreme ce cauza 2015/4036 nu a ajuns încă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, solicităm Comisiei Europene să includă devierea ilegală a râului Bâsca Mare în această cauză. România trebuie să respecte convențiile și rezoluțiile care protejează resursele naturale, pri urmare este inacceptabil să se abuzeze în continuare de natura din Penteleu. Este responsabilitatea guvernului României să protejeze patrimoniul natural incredibil al României, bogăția acesteia, pentru generațiile următoare. Toate acestea se întâmplă în timp ce România deține președinția Uniunii Europene, promovând protecția mediului în lumea întreagă, în timp ce acasă distruge patrimoniul natural european.

Liubliana, 24 aprilie 2019

Semnată de:
Asociația Declic, România
Leeway Collective / Balkan River Defence, Slovenia
Riverwatch, Austria
Calin Dejeu, IUCN World Commission on Protected Areas member
Rok Rozman, Leeway Collective CEO, Slovenia
Katarina Mulec, Slovenia
Tomaž Čubej, Slovenia
Primož Knap, Slovenia
Carmen E. Kuntz, Canada
Elisabeth Diringer, Austria
Vera Knook, Netherlands,
Denise Liane Rebnegger, Austria
Adéla Moravová, Czech Republic
Jana Joeressen, Germany
Jessica Droujko, Canada
Martin Dalvai Ragnoli, Italy
Christoph Staber, Austria
Uli Andelfinger, Germany
Kasper Sluiter, Netherlands
Seon Crockford-Laserer, Australia
Thomas Wimmwe, Austria
Chiara Hirsch, Austria

Scrisoarea a fost trimisă la:
• Comisia Europeană, DG Mediu
• Dl. Karmenu Vella, Comisar
• Dl. Daniel Calleja Crespo, Director General
• Secretariatul Convenției de la Berna
• Biroul Regional European al IUCN
• Președintele României, dl. Klaus Iohannis
• Guvernul României
• Secretariatul ICPDR
• Secretariatul Convenției privind Diversitatea Biologică,  dna. Cristiana Paşca Palmer, secretar executiv
• Secretariatul Convenției de la Ramsar