Scrisoare deschisă către BNR privind criza climatică

De-Clic :: Scrisoare deschisă către BNR privind criza climatică

Stimate Domnule Guvernator Mugur Isărescu,

Stimați membri ai Consiliului de Administrație,

Dată fiind probabilitatea înaltă a colapsului socio-economic și ambiental generalizat, criza climatică devine subiectul numărul 1 al secolului XXI. În consecință, e necesar ca măsurile legate de haosul climatic să prindă un contur mai clar și în țara noastră. Solicităm alăturarea Băncii Naționale a României (BNR) Rețelei Băncilor Centrale și Supervizorilor pentru Înverzirea Sistemelor Financiare (NGFS) și crearea unui grup de lucru la nivelul BNR în acest scop, care să includă atât reprezentanți ai instituției, cât și experți din afara ei.

Instituțiile financiare au un rol determinant în a îndrepta fluxuri de capital de ordinul trilioanelor în următorii ani dinspre industriile poluante, „maro” spre industriile și locurile de munca „verzi” pentru a decarbonifica economia si reduce emisiile. Efortul financiar necesar pentru a ramane sub două grade Celsius este enorm. Curtea Europeană de Auditori estimează că numai UE trebuie să investească anual, între 2020 și 2030, cca 1.115 miliarde de euro anual pentru a contracara schimbările climatice. Fără o comunitate financiară proactivă și ambițioasă, șansele de a preîntâmpina dezastrul sunt mari.

Băncile centrale sunt în avangarda discuțiilor legate de aceste scenarii extrem de pesimiste produse de mii de studii științifice. De aceea, solicităm ca BNR să se alăture rețelei internaționale de bănci centrale (NGFS) constituite recent cu scopul de a-și aduce aportul la atenuarea crizei climatice și de adaptare la provocările unei lumi schimbate definitiv de haosul climatic. Demersul prin care cerem alăturarea la rețeaua de bănci centrale vine și în contextul Grevei Climatice Mondiale ce se desfășoară în peste o mie de orașe din lume și la care se alătură milioane de participanți care protestează pentru a evita ceea ce consensul științific dominant identifică drept o catastrofă planetară în plină desfășurare.

Atenuarea încălzirii globale sub 2 grade Celsius în secolul nostru nu se poate realiza fără implicarea băncilor centrale. BNR poate să joace un rol crucial în procesul unei tranziții echitabile de la o economie bazată pe combustibili fosili către una bazată pe surse de energie regenerabilă. Criza climatică afectează România masiv, țara noastră fiind cea mai expusă din Uniunea Europeană, alături de Grecia și Olanda, în fața dezastrelor naturale provocate de schimbările climei: inundații masive, secete severe, deșertificarea solului, reducerea biodiversității și problemele serioase de sănătate sunt doar câteva dintre consecințele vizibile. Cu o industrie dependentă de sectorul auto și cu un sector energetic în care investițiile energii regenerabile stagnează, cu un sistem de transport public în colaps și cu un fond forestier supus defrișărilor catastrofice, România este pe harta țărilor problemă.

Totodată, potrivit NGFS, criza climatică generează riscuri mari de instabilitate monetară și financiară. Șocurile climatice vin pe latura ofertei, fenomenele climatice extreme punând presiune pe prețurile la mâncare, locuințe în zone de coasta sau combustibil, dar și reducând productivitatea muncii. Dacă aceste șocuri sunt de scurtă durată și prea slabe să afecteze perspectivele de inflație, ele pot fi tolerate. Dar nu este cazul în contextul accentuării crizei climatice, șocurile anticipate fiind de natură să fie persistente și cu efecte sistemice în economie, situație pentru care se cere o politică monetară activă.

De aceea, schimbările de climă încep să intre în supravegherea macroprudențială a sectorului financiar, dar și să apară în discuții mai ambițioase în comunitatea bancherilor centrali. Credem că România nu trebuie să rămână în afara acestor discuții dat fiind că cel mai probabil ele vor rezulta în politici constrângătoare în viitor, politici în elaborarea cărora nu vom fi avut un cuvânt de spus.

Sunt câteva teme pe care grupul de lucru pe schimbări climatice le poate aprofunda la BNR și, prin intrarea în NGFS, în cadru internațional :

a.    Promovarea obligațiunilor verzi și descurajarea celor poluante („maro”) prin adoptarea de standarde de clasificare care sa le facă atractive pe primele și neatractive pe cele din urmă.

b.   Schimbarea cadrului de evaluare a gajurilor (collateral framework) care sa favorizeze investițiile verzi. Aceste obligațiuni verzi trebuie să aibă un tratament privilegiat ca gajuri atunci cand aceste bănci au nevoie de împrumuturi de la BNR. Odată ce piețele și agențiile de evaluare a riscului de credit pun un preț adecvat pe investițiile maro în urma intervenției băncilor centrale, volumul de împrumuturi gajate ce pot fi obtinute de la BNR se va ajusta ca atare.

c.    Susținerea investițiilor verzi prin intervenția BNR drept cumpărător de ultima instanță pentru datoria emisă de institutiile statale (guvern, banca publica de dezvoltare etc.) care vor contracta împrumuturi pentru investiții în decarbonizare, de la transport public la reîmpădurire masivă sau tranziție energetică.


Cu respect,

Cornel Ban - Profesor asociat de Economie Politică Internațională la Copenhagen Business School
Adrian Dohotaru - Director executiv Societate Organizată Sustenabil, deputat independent
Daniela Gabor - Profesor de economie și macro-finanțe, UWE Bristol
Roxana Pencea-Brădățan - Campaigner Declic
Remus Pușpan - Business Developer, Sustainability Data & Reporting, Nordea Bank
Alexandru Mustață - Coordonator pentru tranziția justă, Bankwatch România
Victoria Stoiciu - Coordonator de programe Fundația Friedrich Ebert

Scrisoare deschisă realizată prin campania pentru Viață și Muncă Decentă