Blog 29 November 2020

Râuri în România: 💔

Suntem îngrijorați că, în curând, nu o să mai știm cum arată râuri adevărate. Uniunea Europeană ne dă zeci de milioane de euro pentru protejarea apelor, dar autoritățile se pregătesc să cheltuie tot pe diguri și betoane. Numai cu un proces putem opri măcelul, pentru început ne trebuie 4 000 de lei. Contribui și tu?


Din cauza schimbărilor climatice, multe state europene s-au confruntat cu fenomene meteo extreme, printre care și inundații fără precedent. România se numără printre țările europene care a primit finanțare de zeci de milioane de euro, ca să adopte măsuri de combatere a inundațiilor [1].

Din păcate, autoritățile de mediu din țara noastră risipesc banii europeni pe măsuri inutile și costisitoare. Degeaba se ridică diguri și se betonează malurile, vedem în fiecare an cum acestea nu fac față la viiturile puternice. Și totuși, autoritățile continuă să insiste doar pe lucrări de îndiguire, din care au de câștigat firmele de partid care fac afaceri cu beton.

Ecologiștii se opun vehement acestor amenajări hidrografice, care nu fac altceva decât să distrugă râuri și habitatele lor. Funcționarii din aparatul de stat nu vor să înțeleagă că un râu nu este doar o apă. Un râu este o casă pentru specii de pești, unele protejate și care riscă să dispară din cauza lucrărilor făcute în disprețul protejării naturii. Râul este casă pentru vidre și castori, specii protejate și ele, silite să-și restrângă tot mai mult habitatul.

Țările europene cu viziune și respect pentru natură au abandonat lucrările de îndiguire și betonare a râurilor, după ce au văzut cât sunt de costisitoare, de inutile și dăunătoare pentru mediu. Au lăsat râurile să curgă liber, chiar au lărgit zona de luncă inundabilă. Astfel, au reușit să salveze habitatul speciilor care depind de cursurile de apă și au redus și efectul inundațiilor, în sprijinul localnicilor.

Noi ne-am adresat deja Ministerului Fondurilor Europene, cu o plângere prealabilă. Am semnalat că banii europeni nu sunt folosiți pentru renaturarea râurilor, ci pentru regularizări de albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor cu ziduri de beton. Am fost ignorați.

Singurul mod prin care mai putem opri această batjocorire a naturii pe bani europeni este să deschidem un proces. Vom cere în instanță anularea ordinului [2] în baza căruia autoritățile române obțin finanțare europeană. Va fi un proces de durată, însă numai așa putem forța autoritățile să schimbe strategia și să adopte măsuri verzi de renaturare, ca în alte state europene.

Procesele pe mediu sunt complexe și costisitoare. Am discutat cu avocații, este nevoie de 4 000 de lei pentru început, ca să facă documentarea, să redacteze acțiunea și s-o depună în instanță.

Din păcate, nu dispunem de acești bani. Fiecare acțiune depinde de contribuțiile făcute de membrii Comunității Declic. Iar de câte ori ne unim eforturile, vedem că reușim să facem lucruri mărețe.

Ne vine în minte procesul pentru blocarea proiectului minier de la Certej. Mina aceea ar fi fost funcțională acum, dacă nu am fi avut banii necesari demersurilor juridice. A contat fiecare ajutor primit pentru că am putut merge la avocați deosebit de buni. Iar prin decizia definitivă a Curții de Apel Cluj, am reușit să blocăm proiectul minier.

Știm că este posibil să ne mobilizăm și de această dată. Cu câte o contribuție mică de la fiecare, vom reuși să achităm costurile de început. Avocații ne-au spus că este important să înregistreze acțiunea în instanță cel târziu pe 15 decembrie, ca să primească cât mai repede termen de judecată. Din cauza pandemiei, termenele se stabilesc greu.

Ne rămân doar câteva zile la dispoziție ca să strângem cei 4 000 de lei. Gândește-te cu ce sumă poți contribui, astfel încât să nu simți că îți este afectat bugetul. Și dacă poți ajuta, apasă butonul de mai jos.


În Noua Zeelandă, autoritățile au ajuns să acorde personalitate juridică unui râu [3] , ca să-l protejeze. În România, autoritățile de mediu au lăsat râul Tisa pe mâna unor firme implicate în afaceri cu iz penal, care i-au distrus ecosistemul prin lucrări de îndiguire și betonare a malurilor. Pentru ca alte râuri să nu aibă aceeași soartă, trebuie să luptăm împreună. Contribuie pentru procesul prin care vrem să oprim distrugerile pe bani europeni.


[1] Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

[2] Ordinul nr. 323/12.02.2019 pentru modificarea Ghidului Solicitantului pentru managementului riscului la inundații și eroziune costieră

[3]Un râu din Noua Zeelandă primeşte statut juridic uman, agerpres[.]ro

Află mai multe despre campania Declic „Salvați râuri de hidrocentrale ilegale în arii protejate!” urmând acest link.