Tăieri ilegale în Parcul Național Rodna

De-Clic :: Tăieri ilegale în Parcul Național Rodna

Environmental Investigation Agency (Agenția de Investigații de Mediu, EIA) a descoperit dovezi clare privind tăieri ilegale de lemn în al doilea parc național ca mărime din România, legate de Holzindustrie Schweighofer, gigantul austriac în domeniul lemnului. Parcurile naționale din România cuprind unele dintre ultimele zone de faună și floră sălbatică rămase în Europa, dar sunt grav amenințate de exploatările forestiere comerciale distructive și ilegale. Cererea de cherestea de pe piața internațională, combinată cu lipsa de trasabilitate suficientă în lanțurile de furnizare a lemnului din România și cu faptul că marile firme care cumpără lemn, cum ar fi Schweighofer, nu folosesc practici curate de achiziție, duc la decimarea ultimelor mari păduri ale Europei.

Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer), cel mai mare consumator de lemn de esență moale din România, s-a aflat în centrul atenției internaționale de mai mulți ani, din cauza achiziției pe scară mare de cherestea din România tăiată ilegal. Forest Stewardship Council (FSC) i-a retras firmei Schweighofer certificarea FSC la începutul lui 2017, în urma unei investigații interne detaliate. Acest gigant al lemnului și-a promovat în ultimii ani așa-zisele reforme, dar noua investigație EIA arată că de fapt compania nu și-a schimbat principalele practici de achiziție. Schweighofer rămâne unul dintre principalii promotori ai practicilor de exploatare forestieră ilegală și distructivă în habitatele cele mai fragile din Europa.

Parcul Național Munții Rodnei din România cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpații Răsăriteni și adăpostește urși, lupi, râși și capra neagră, pe cale de dispariție (Rupicapra rupicapra). Majoritatea pădurilor din acest parc sunt în proprietate privată, fiind retrocedate consiliilor locale cu peste zece ani în urmă. Exploatarea forestieră comercială este permisă în mai mult de jumătate din suprafața parcului, deși legislația din România solicită controale stricte cu privire la modul de desfășurare a acestor exploatări.

În Valea Lala din zona de est a parcului, EIA a descoperit numeroase exemple de tăieri ilegale de lemn. EIA a identificat un loc folosit frecvent pentru încărcarea buștenilor, cu ajutorul paginii de internet Inspectorul Pădurii a Guvernului României - inspectorulpadurii.ro, care arată în timp real autorizațiile de transport al lemnului pe teritoriul României. În acest loc de încărcare EIA a filmat grămezi de bușteni de molid de diferite dimensiuni, pregătiți pentru a fi ridicați, precum și urme proaspete de tractor care duceau în pădurea din apropiere. Cei care au realizat investigația au mers pe aceste urme și au găsit două zone active de tăiere.

Harta zonelor de exploatare vizitate în Valea Lala, în partea de est a Parcului Național Munții Rodnei

La locul de încărcare se afla un semn scris de mână cu numele companiei autorizate pentru tăierea lemnului, S.C. TUC, numărul autorizației de exploatare, 1098124 și durata, 1 august - 1 decembrie 2017. Această informație reprezintă mult mai puțin decât informația obligatorie conform legislației din România – cel mai important, nu era afișat public tipul de arbori autorizați pentru tăiere.


Semn neoficial amplasat în locul de încărcare a buștenilor din Valea Lala, Parcul Național Munții Rodnei

Semnul corect obligatoriu pentru punctele de încărcare în România

La primul loc de exploatare, mai apropiat de locul de încărcare, investigatorii EIA au descoperit ceea ce părea a fi o operație de „rărire”. În cadrul operației de rărire, care este o procedură obișnuită în pădurile gestionate din întreaga lume, pădurarii taie arborii mai mici pentru a face loc celor mai mari să crească. La primul loc de exploatare, EIA a descoperit multe exemple de ceea ce părea a fi o procedură de rărire corect executată, cu cioate mai mici care păreau să fi fost marcate înainte de tăiere. EIA a descoperit însă și multe cioate proaspete mari, care nu făceau parte din practicile standard de rărire. În multe locuri arbori bolnavi sau uscați fuseseră lăsați în picioare, în timp ce cioatele din apropiere arătau că fuseseră tăiați arbori mai mari.



Marcaj fals găsit pe o cioată proaspăt tăiată

Pe multe cioate din această zonă EIA a descoperit marcaje false, care păreau să fi fost aplicate în timpul sau la scurt timp după tăiere, fără să existe semne clare, lizibile. Vopseaua roșie de pe aceste marcaje false era veche de numai câteva zile și în multe cazuri îngloba așchii de lemn, ceea ce arată că marcajele au fost aplicate foarte aproape de momentul tăierii - și nu cu mai multe zile sau săptămâni înainte, așa cum cere legea.

Numeroși experți silvici din România au precizat pentru investigația EIA că de multe ori tăietorii ilegali de lemn folosesc un ciocan și o țeavă pentru a face aceste marcaje false. După câteva săptămâni sau luni de expunere la intemperii, aceste marcaje sunt greu de diferențiat față de cele reale.

La 1 km depărtare investigatorii EIA au descoperit un alt loc cu arbori proaspăt tăiați, în mijlocul unui crâng de molizi care rămăseseră în mijlocul unei suprafețe tăiate la ras cu mai mult timp în urmă. În acest loc aproape toți molizii cu valoare comercială fuseseră tăiați recent.



Cioată proaspăt tăiată acoperită cu mușchi

Fiecare cioată proaspătă avea aplicat un marcaj evident fals- vopsea proaspătă, care de multe ori acoperea așchiile de lemn, fără urme de litere sau cifre. Cu o singură excepție, toate cioatele erau ascunse de drumul aflat mai jos printr-un rând de molizi subțiri care fuseseră lăsați în picioare.   În singurul caz în care cioata era vizibilă din drum, fusese atent acoperită cu bucăți de mușchi.

Urmele proaspete de pe versantul abrupt arătau că bușteni mari fuseseră trași cu caii la vale de curând. Aceste urme duceau la o zonă de încărcare folosită recent - un loc unde nu s-a înregistrat oficial nici măcar un singur transport cu camionul pe pagina web guvernamentală Inspectorul Pădurii,  așa cum prevede legea.

Guvernul României a pretins de curând că diminuarea tăierilor la ras de mari dimensiuni, care aveau loc în urmă cu cinci sau zece ani, arată că tăierile ilegale de lemn nu mai sunt o problemă în România. Deși este adevărat că în ultimii ani s-au înregistrat mai puține cazuri de tăieri la ras ilegale la scară mare, acest gen de tăieri selective ilegale și excesive, cum este cea documentată de EIA și de alte grupuri, tăieri care sunt încă frecvente peste tot prin pădurile din România, degradează în mod grav calitatea acestor păduri, atât ca habitat pentru fauna sălbatică, cât și ca sursă de lemn de calitate pentru viitor.


Versant tăiat la ras în Valea Lala, Parcul Național Munții Rodnei

În pădurile de molid cum este cea documentată în acest caz, rărirea excesivă și ilegală a dus la formarea unor goluri relativ mari în masa forestieră. Silvicultorii români au explicat că în timpul furtunilor vânturile puternice pot să pătrundă în aceste goluri și să doboare alți arbori, lărgind golurile. Doborâturile le permit gestionarilor de păduri să aprobe așa numitele autorizații „accidentale” pentru a curăța arborii doborâți de vânt - dar în multe  cazuri documentate tăietorii de lemne taie și arborii sănătoși din apropiere. Într-o perioadă scurtă de timp, această degradare continuă duce la defrișarea completă a zonei forestiere.

Pagina de internet Inspectorul Pădurii arată că cel puțin 60 de camioane de lemn au fost transportate din această zonă în a doua jumătate a anului 2017. Deoarece situl Inspectorul Pădurii nu arată destinația finală a transporturilor de lemn, este aproape imposibil să afli unde a ajuns cea mai mare parte din acest lemn. Totuși EIA a confirmat prin sursele sale faptul că lemnul din această zonă a fost cumpărat de Schweighofer, în ciuda declarațiilor companiei că nu cumpără lemn din parcurile naționale din România.

Pădurile protejate din România sunt supuse presiunilor din cauza cererii constante de produse din lemn, în special pe piețele externe. Cumpărătorii trebuie să fie extrem de atenți la locul de origine și modul în care este tăiat lemnul pe care îl cumpără. Într-un mediu cu risc atât de mare, trasabilitatea completă este esențială.

Pagina de internet Inspectorul Pădurii reprezintă un pas revoluționar pentru asigurarea unei anumite transparenţe privind achizițiile de lemn din România. Companiile care cumpără bușteni sau cherestea pot să verifice pe Inspectorul Pădurii dacă transportul respectiv provine din pădurea din care știau că trebuie să vină. Cu toate acestea încă există lipsuri semnificative. Pe pagina de internet nu se vede destinația lemnului și nici conexiunile dintre autorizațiile de exploatare forestieră și autorizaţiile de transport al lemnului. Ce este grav este că există mai mult de 1.000 de depozite de lemn independente împrăștiate pe teritoriul României.

Aceste așa numite „depozite” amestecă și sortează buștenii în funcție de specii și calitate și îi taie în bucăți mai mici conform cerințelor clienților. Fără o trasabilitate completă a buștenilor prin aceste depozite, cumpărătorii nu pot identifica pădurea de origine a masei lemnoase pe care au cumpărat-o. În consecință, orice companie care cumpără bușteni dintr-un astfel de depozit este total expusă practicilor de exploatare ilegală și nesustenabilă - cu încălcarea legislației europene.

Deși exploatarea forestieră în parcuri naționale poate fi legală în România, Schweighofer susține de mult timp că ei refuză lemnul provenit din astfel de surse. Totuși compania încă se bazează pe depozitele de lemn deținute de terți pentru 30-50% din lemnul pe care-l achiziționează din România. Această deficiență gravă în practicile de achiziție expune compania la cantități mari de lemn provenit din parcuri naționale, atât din tăieri legale cât și ilegale.

În raportul din 2016 comisia de experți a FSC a descoperit „dovezi clare și convingătoare” privind faptul că Schweighofer cumpărase lemn ilegal în Romania. Comisia a recomandat ca FSC să se disocieze de Schweighofer – recomandare pe care Consiliul de Administrație al FSC a și urmat-o în final în februarie 2017. Condiția de bază solicitată de comisia de experți pentru o eventuală re-asociere cu Schweighofer a fost ca firma să asigure trasabilitatea completă a lemnului „de la parchetul forestier până la poarta fabricii, inclusiv lemnul achiziționat de la terți”. Incapacitatea companiei Schweighofer de a face acest lucru pentru niciun fel de lemn cumpărat de la depozite deținute de terți, precum și incapacitatea sa de a asigura trasabilitatea lemnului de la locul de încărcare până la arboretul propriu-zis de unde provine, fac ca firma să fie departe de îndeplinirea acestei obligații de bază, esențiale.

Exploatarea lemnului a fost timp de secole o activitate de bază pentru comunitățile rurale din România și multe zone din țară depind în continuare de păduri pentru a-și asigura mijloacele de trai - din exploatarea lemnului, culesul de ciuperci și alte produse de pădure și din ecoturism. Exploatarea forestieră distructivă observată de EIA în Parcul Național Munții Rodnei, atât legală cât și ilegală, amenință viitorul comunităților forestiere din România și stabilitatea economică a acestor economii rurale.

În ciuda mai multor ani în care s-a aflat în centrul atenției publice la nivel internațional și a multitudinii de dovezi privind achizițiile de lemn din surse ilegale, Schweighofer continuă:

·       să cumpere lemn din păduri exploatate ilegal

·       să obțină lemn din parcuri naționale, contrar propriei sale politici declarate în mod public

·       să cumpere cantități semnificative de lemn de la depozite deținute de terți, unde compania nu are niciun control asupra legalității sau trasabilității acestor produse.

Până când Schweighofer nu implementează efectiv un sistem de trasabilitate pentru achizițiile sale din România, de la arboret până la fabrică, FSC nu trebuie să permită companiei să utilizeze logoul său.

 SURSA: Environmental Investigation Agency

Articolul în original îl găsiți aici.