Pe 27 martie, în jurul orei 3:30 dimineața, un zgomot puternic a precedat viitura cu apă de mină la fosta mină Băiuț. Localnicii comunei maramureșene Băiuț au intrat în alertă, înțelegând rapid că s-a rupt digul de la intrarea în vechea galerie Breiner. În doar câteva minute, apa de culoare roșie intens s-a revărsat din adâncul galeriei și a cuprins întinse suprafețe de teren din vecinătate. Mai apoi și au urmat calea spre râul Lăpuș, afluent al Someșului, spălând pe o lungime de 400 de metri drumul județean.
Deşi nicio mină nu mai funcționează în Maramureş de mai bine de un deceniu, anual s-au cheltuit bani grei pentru închiderea, securizarea şi ecologizarea acestora. Scriptic banii au fost cheltuiţi însă în teren realitatea este una tristă: periodic se produc astfel de deversări care au consecinţe dezastruoase.
Poluarea generată de apele acide din Băiuț, încărcate cu metale grele, a lovit fauna Lăpușului. Viitura a lăsat în urmă pești morți, așa cum o arată și fotografiile. Cu toate acestea, Apele Române au declarat nonșalant că nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă.
Apele Lăpușului străbat în drumul lor către Someș și rezervația naturală Cheile Lăspușului. Aici la începutul lui 2017 reapăruseră castorii după mai bine de 150 de ani. Specialiștii se declarau încântați la acel moment că micuțele mamifere reveniseră, atrași fiind de apele nepoluate din zonă. După viitura de marți, președintele asociației asociației de pescuit sportiv „Cheile Lăpușului”, Viorel Coroian, declara că “în urma poluării, fauna piscicolă este distrusă în proporție de sută la sută”.
Râul Lăpuș are o lungime de 120 de km până la vărsarea în Someș, fiind cel mai lung curs de apă din Maramureș. 25 de km din râu parcurg situl Natura 2000, rezervație naturală de interes European.
Perimetrul minier Breiner, aflat în administrarea fostei uzine Remin S.A. Baia Mare, a fost aprobat spre închidere prin H.G. 898/2002. Lucrările de închidere și ecologizare au fost executate de operatorul minier susmenționat, asistența tehnică fiind asigurată de către Mons Medius S.R.L. Baia Mare și Conversmin S.A. Lucrările executate au fost recepționate în 2006, iar perioada de garanție a lucrărilor a expirat în 2008. Conform precizărilor Conversmin, “o posibilă cauză a acumulării mari de apă din spatele digului se datorează pătrunderii în subteran a apelor de suprafață rezultate din topirea zăpezii, perimetrul minier având foarte multe zone de surpare de mari dimensiuni”.
Acest accident ecologic este al doilea din acest an produs la o veche galerie de mină. Pe 8 ianuarie 2018, tot în Maramureș, ape acide au poluat râul Săsar. Atunci, ca și acum, autoritățile regionale s-au mulțumit doar să constate dezastrul. Nicio măsură nu a fost luată pentru stoparea acestor fenomene.
Relevant în acest sens este răspunsul primit de deputatul Vlad Duruș la o interpelare formulată în mai 2017 către Ministerul Mediului. De aici aflăm care este sursa de poluare frecventă a râului Săsar: apele insuficient epurate sau ne-epurate ale vechilor exploatări Remin. Adică de la mina Baia Sprie și mina Baia Mare. Remin deține 54 de astfel vechi zăcăminte miniere (aur, argint, cupru, mangan, fier) care au intrat în conservare începând cu 2008. Acum compania se află în insolvență, fiind incapabilă să desfășoare programe de ecologizare a vechilor mine, iar realizarea oricăror măsuri depinde în prezent de alocarea financiară a Ministerului Economiei.
Apele Române, instituția care gestionează cursurile de apă din țara noastră, rămâne, la rândul ei, nepăsătoare, din nou. La fel s-a întâmplat și în cazul accidentului ecologic din ianuarie. Deși Ministerul Mediului a confirmat că “substanțele poluante care ajung în apele râului Săsar fac parte din clasa substanțelor prioritar periculoase de tip metale grele”, declarațiile Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa au fost foarte diferite. Inginerul-şef al instituției, Stelian Ivaşcu, spunea în schimb că nu este vorba despre poluare. “Vorbim despre un eveniment de calitate. Culoarea e oferită de mâl. Acesta e provenit în urma prăbuşirii unui tavan al unei galerii de mină din culoarul Baia-Sprie, iar apele au antrenat mâlul în aval”, a explicat, pentru InfoMM.ro.
În această situație, în care Apele Române se fac că nu aud și nu văd nimic, e rolul cetățenilor să-i scuture din amorțeală. Evident, celor de la Apele Române le pasă prea puțin de poluarea apelor, însă noi, cetățenii care prețuim natura, trebuie să ne mobilizăm. Trimite și tu către Apele Române o sesizare, către e-mailul: [email protected] după modelul de mai jos. În acest fel, vor ști că o țară întreagă să uită la isprăvile lor. Atenție, sesizările trebuie să cuprindă datele de identificare ale petentului: nume, prenume, domiciliu și e-mail.
Model sesizare:
Prin prezenta, vă cer să îmi comunicați rezultatele analizelor probelor de apă prelevate din râurile Lăpuș și Someș, în urma poluării cu ape acide de mină de la vechea exploatare Băiuț, aflată în administrarea Remin SA. De asemenea, vă rog, să-mi comunicați care sunt măsurile luate pentru reducerea efectelor poluării.
Cu stimă,
Nume și Prenume:
Adresă
Data:
***
Foto credit: Digi24