Ciolanul și Alina Gorghiu

Pentru Cătălina, campaignerul Declic al campaniei „Desființați urgent Secția Specială pentru magistrați!”, au fost două săptămâni amețitoare. Ea ne povestește: Congresul liberal a captat toată atenția publică. Iar noi ne-am folosit de moment ca să aducem în atenție un subiect vital pentru funcționarea justiției: desființarea Secției Speciale.

Ca să îi deranjăm pe politicieni și să ne facem simțită prezența, iar presa să scrie despre noi, a fost nevoie să ne punem mintea la contribuție și să fim creativi.

Mai întâi, am mers la congresul UDMR. Acest partid a susținut public că nu vrea ca SIIJ să fie desființată, iar dosarele să se întoarcă la DNA, DIICOT și parchetele locale.

La UDMR am ajuns într-o dimineață ploioasă, după mai bine de 7 ore petrecute pe drum, de la București la Târgu Mureș. Am adus cu noi un mandat uriaș, cărat în portbagaj de la Cluj de colegul meu, Antoniu. 270 dintre membrii Declic au contribuit pentru realizarea acțiunii care i-a pus pe jar pe cei de la UDMR.

Am scos mandatul din mașină, am desfăcut bannerele și ne-am pus pelerinele pe noi, pentru că începuse ploaia. Nu era încă ora 9:00, iar noi ne-am poziționat în fața centrului de evenimente unde urmau să vină peste 1500 de delegați.

Pe măsură ce veneau la congres, vedeau și mesajul nostru: „UDMR, nu învârti spirala corupției! Desființați Secția Specială!”. Unii dintre ei zâmbeau, alții ne dădeau dreptate. Probabil că, dincolo de ceea ce declară liderii, oamenii din partid înțeleg cât de important e să avem procurori care chiar să îi tragă la răspundere pe colegii lor când încalcă legea. Iar Secția Specială e departe de a realiza asta vreodată.

Când ne pregăteam să pornim transmisia live, a venit la noi liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, trimis de Kelemen Hunor. După o discuție lungă și aprinsă, i-am înmânat cele peste 22.000 de semnături, iar el a promis că UDMR va lua în calcul și alte variante pentru desființarea SIIJ, nu doar cea propusă de ei (cea în care se schimbă doar numele instituției).

A fost o zi lungă și obositoare, dar la finalul căreia am citit în toată presa despre acțiunea noastră. Chiar și jurnaliștii l-au întrebat pe Kelemen Hunor despre desființarea Secției și, încolțit de presă, a răspuns: „Problema Secţiei Speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie – dacă ar depinde de mine, această secţie nu ar mai exista. Cu toţii suntem de acord că această secţie trebuie să îşi înceteze activitatea”.

Desființarea Secției chiar depinde de Kelemen Hunor și de UDMR, dar nu doar de ei. De aceea, am continuat maratonul acțiunilor noastre o săptămână mai târziu, la congresul PNL.

Presa acorda deja de câteva săptămâni o atenție mare acestui eveniment. Iar noi trebuia să fim din nou creativi ca să reușim să aducem Secția Specială în atenția publică, printre știrile despre lupta internă din PNL și cearta din coaliție. Am reușit, după ce colegul meu, Tudor, a venit cu ideea de a le duce un ciolan. „Dacă tot se luptă pe ciolan, hai să le ducem noi unul mare, ca să înceteze odată!”, ne-a spus el, când ne tot gândeam ce să facem ca să fim vizibili la congres.

De la zis la făcut au mai fost doar 6 zile și multă agitație, telefoane și e-mailuri. Toată lumea din echipă s-a mobilizat. Olga și Tudor au dat zeci de telefoane până au găsit un artist disponibil să ne facă ciolanul uriaș. Lumi a lucrat rapid la felul în care arată ciolanul și a făcut bannerele. Am căutat transport, am stabilit mesajul și detaliile pentru ziua congresului. Totul, în mai puțin de o săptămână.

În dimineața congresului ne-am reunit toți înainte de ora 9:00. O parte a echipei a venit de la Cluj. Era un soare arzător, total diferit de ziua congresului UDMR. La Romexpo era deja multă agitație: poliție peste tot, jurnaliști care transmiteau live, delegați PNL care se perindau de la o poartă la alta.

5.000 de oameni urmau să treacă prin fața butaforiei cu ciolanul Declic, adus de noi la congres. Un ciolan mare de peste 2,5 metri, cu mesajul „După ce vă împărțiți ciolanul, desființați Secția Specială!”. În acea zi au trecut pe lângă noi mii de delegați, nu am mai văzut atât de mulți oameni la un loc de când a început pandemia.

Câțiva membri Declic s-au adunat și ei să ne susțină și să ne ajute. Puțini, pentru că protestele sunt limitate la 100 de oameni.

Au urmat declarații date presei și live-uri făcute oră de oră de lângă ciolan. În studiouri, jurnaliștii comentau protestul nostru și vorbeau despre desființarea Secției Speciale.

Pe lângă ciolan treceau, încolonați, delegații liberali. Unii se uitau amuzați, alții indignați, unii curioși. Nu am văzut nicio privire rușinată că ciolanul le arată, de fapt, lupta pentru putere, pe care o duc de câteva luni în partid.

La un moment dat, ca de nicăieri, a apărut Alina Gorghiu. Senatoarea, flancată de un grup de liberali, era aproape de noi. Am zărit-o de la distanță. Ea ne-a văzut protestul, și-a pus repede masca și a încercat să se facă mică și să dispară la fel cum a apărut.

Am țâșnit de lângă colegii mei, de unde scandam „Ciolănel, ciolănel, nu vă săturați de el!” și m-am dus să o întreb ce au de gând cu Secția Specială. Fără să mă asculte, doamna mi-a aruncat replica: „să vă spună USR, că la ei e Ministerul Justiției”. Nu mai e, i-am spus, așa cum nici legea nu mai e la minister, ci în comisia juridică de la Senat. Comisie condusă de colega ei de partid, Iulia Scântei, care ține blocată legea acolo de câteva luni.

Alina Gorghiu și-a continuat retorica, încercând să ne acuze voalat că ne-au trimis acolo USR-iștii. Dar eu nu mă intimidez ușor. Așa că i-am înmânat petiția, alături de cele peste 22.000 de semnături, spunându-i să nu încerce să ducă în derizoriu o acțiune cetățenească. Iar dacă vrea să se lupte pe ciolan, în PNL sau în coaliție, o invităm să ia ciolanul adus de noi.

Această secvență m-a indignat, dar mi-a dat și forță să continui. Atitudinea Alinei Gorghiu a fost de-a dreptul rușinoasă. Pentru că mesajul acestei doamne a fost același pe care îl folosesc toți politicienii când vor să se ascundă după deget. Zic că nu suntem cetățeni onești care cerem să fie respectate angajamentele de către aleși, ci că ne-a trimis un alt partid politic. Am auzit asta frecvent de la PSD, pe vremea Ordonanței 13, când eram acuzați că am ieșit în stradă mobilizați de PNL.

Astfel de replici politicianiste nu ne demonstrează decât că ne facem bine treaba. Lupta noastră pentru justiție independentă trebuie să continue. Chiar dacă se schimbă premierul sau ministrul Justiției, majoritatea parlamentară va rămâne aceeași. Iar noi trebuie să fim mai uniți și mai activi ca niciodată, ca să reușim desființarea Secției Speciale.

Putem să intervenim ori de câte ori e nevoie pentru că ne bazăm pe contribuțiile membrilor Declic. Altfel, nu am reuși să ne mobilizăm rapid. Banii sunt importanți în lupta civică tocmai pentru că micile donații ne ajută să ne desfășurăm activitatea și să rămânem independenți. Iar donatorii sunt cei care fac diferența.