Blog 8 September 2020

ANANP a avizat mutilarea văii Streiului, în plin geoparc

Articol redactat de către Călin Dejeu despre pericolul care pândește valea Streiului.

Dacă vreți să susțineți cauza, semnați petiția inițiată de biologul Călin Dejeu pe platforma #CampaniaMea, pusă la dispoziție de Delic.

Pe cursul mijlociu al Streiului, în plin geoparc, mai găsim încă un colț superb de natură, o luncă funcțională, care flanchează cursul sinuos al râului. Acest tip de peisaj, format din cursul natural al unui râu și lunca sa inundabilă, cu fâșii de zăvoi, deși are o valoare ecologică enormă, este pe cale de dispariție în România. Regularizările și îndiguirile au distrus rând pe rând râurile noastre, transformându-le din ape vii, dătătoare de viață, în canale moarte.

Lunca Streiului

O firmă particulară vrea să mutileze ireversibil acest colț de natură hațegană, înfingând un obiectiv industrial în inima naturii, o „stație de sortare”.
Ce să sorteze? Să sorteze patul albie râului Strei, care urmează să fie exploatat sălbatic, „buldozerizat” și excavat.

Conform APM Hunedoara, este vorba de proiectul: ,,Amplasare statie sortare, spălare, concasare agregate minerale, racord electric’’, ce va fi realizat pe teritoriul administrativ al comunei Santamaria-Orlea, satul Ciopeia, CF nr. 62419, jud. Hunedoara, titular de proiect SC CORA INVEST GROUP SRL.”

De la Apele Române nu prea avem motiv să așteptăm respectarea legii. Această instituție se finanțează din distrugerea râurilor, este în conflict total de interese. De la altă instituție, o instituție cu funcționari plătiți de la bugetul de stat, fără astfel de conflict de interese, aveam însă așteptări. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, instituția care administrează Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, s-a grăbit însă să avizeze această mutilare a naturii, fără să solicite nici măcar banalul studiu de evaluare a impactului asupra mediului, prevăzut de procedură pentru orice proiect la care există cea mai mică probabilitate să aibă impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Avizul a fost emis de Serviciul Teritorial Hunedoara al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, în 22.07.2020. Este adevărat că ANANP a fost sesizată cu privire la ilegalitatea acestui proiect, de către Asociația Declic, doar în 27 iulie. Societatea civilă de mediu românească a insistat timp de decenii (și acum regretă amarnic) să fie înființată Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, pentru a exista specialiști, plătiți de la buget statului, care să vegheze la protejarea ariilor naturale „protejate” din România. Așa că funcționarii de la Serviciul Hunedoara trebuiau să știe cât de nociv și ilegal este acest proiect, fără să fie trași de mânecă de ONG-uri sau cetățeni. Așa că emiterea avizului înainte de prima sesizare din partea societății civile nu stă în picioare ca scuză.

La solicitarea societății civile de mediu de a nu se emite aviz pentru acest proiect nociv și ilegal, s-a primit un răspuns revoltător din partea Serviciului Teritorial Hunedoara al ANANP, atașat la această postare. Îl poți citi aici. Serviciul Teritorial Hunedoara se justifică mai întâi prin preluarea unui fals în acte. În certificatul de urbanism scrie că este „teren neproductiv”. ANANP este de acord că natura este ceva neproductiv, fără valoare, ce poate fi distrus.
Evident că o zonă naturală sau seminaturală dintr-o arie naturală protejată nu reprezintă „teren neproductiv”, ci oferă servicii ecosistemice. Cu atât mai mult cu cât este o zonă umedă, protejată de conceptul utilizării raționale din Convenția de la Ramsar, convenție pe care statul român a semnat-o formal, ca apoi să refuze ostentativ să-și insușească noțiunile de bază ale acesteia.

„Zonele umede sunt vitale pentru supraviețuirea umană. Ele sunt printre cele mai productive medii din lume.”

Secretariatul Convenției Ramsar

Cum rămâne cu terenul neproductiv?

Dar noi românii nu avem nevoie de Convenția Ramsar ca să înțelegem importanța zonelor umede. Noi l-am avut pe Grigore Antipa, ilustrul cercetător care a insistat pentru conservarea luncilor, dar am refuzat să-l ascultăm, dând câștig de cauză unei orientări primitive, anti-natură.

Până când avem de gând să persistăm în greșeală?
Codul Silvic prevede că: „Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, și sunt incluse în fondul forestier național terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.”
În imaginile satelitare se vede clar că cea mai mare parte a parcelei era încă acoperită în 16.06.2017 cu arbori, și că această suprafață acoperită cu arbori din parcelă face corp comun cu fâșia de zăvoi de pe malul stâng al Streiului, care totalizează o suprafață de mult peste 0,25 hectare. Deci este o pădure și trebuie să fie, conform legii, în fondul forestier național. Între timp, parcela a fost despădurită!

Imagine din 2017
Imagine din 2020

ANANP, în calitate de administrator al ariei naturale protejate, ar trebui să facă toate demersurile pentru tragerea la răspundere a celor care au despădurit parcela și pentru readucerea ei la starea inițială (plantarea cu speciile native de arbori). Nu să fie complice cu distrugătorii naturii și să avizeze, ignorând toate prevederile legale, transformarea suprafeței forestiere din arie protejată în teren industrial! Conform art. 52, lit. a) din OUG 57/2007: scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1), reprezintă infracțiune. Iar Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului nu are o zonă de dezvoltare durabilă, pentru că nu are un plan de management aprobat, fapt clarificat de Curtea de Apel Alba Iulia.

Se mai observă că tăierea suprafeței forestiere de pe malul râului Strei a provocat deja erodarea malului concav, fapt ce amplifică gravitatea faptului că s-a încălcat nu doar Codul Silvic, ci și legea 289/2002, conform căreia „Reducerea suprafeței perdelelor forestiere de protecție, indiferent de forma de proprietate, este interzisă.” Perdeaua forestieră de protecție de pe malul Streiului se încadrează la art. 2, litera d): „pentru protecția digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor, gheții și altele”.

ANANP nici măcar nu trebuia să emită un aviz nefavorabil pentru acest proiect, putea doar să atragă atenția APM Hunedoara că, din moment ce s-a facut deja defrișarea terenului pentru stația de sortare, deci s-au inițiat lucrările, situația se încadrează la art. 23, alin. (2) din legea 292/2018:
„Pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă emiterea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare pentru lucrări de investiții inițiate sau realizate.”

Datele false din memoriul de prezentare, cu privire la „terenul neproductiv”, sunt duse la paroxism. În memoriul de prezentare scrie ca nu doar parcela în cauza, cu nr. 62419, ci și toate terenurile din vecinătate reprezintă teren neproductiv. Dar în imaginile satelitare se vede clar că, în urmă cu câțiva ani, pe parcela de la sud și cea de la vest de parcela nr. 62419 era teren arabil, deci parcelele în cauză erau în circuitul agricol.
Această manevră ilicită, prin care un teren agricol este trecut ca teren neproductiv, pentru ca apoi să i se schimbe destinația în teren industrial, este „clasică” în țara noastră. Ea se face pentru a masca infracțiunea prevăzută la art. 52, lit. a) din OUG 57/2007: scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1). ANANP ar trebui să facă demersurile legale pentru corectarea falsurilor din situația cadastrală.

Adresa Serviciul Teritorial Hunedoara continuă cu o justificare pentru încălcarea art. 49, alin (1), din Legea 107/96, preluarea din avizul de la Apele Române a datelor false, conform cărora nu întreaga parcelă este inundabilă. Oricine are acces la date obiective, oficiale, cu privire la zonele inundabile, din partea programului european Copiernicus, prin Serviciul Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre.
Și datele arată clar că întreaga parcelă cu nr. 62419 este în plină zonă ripariană, așa cum puteți vedea în imaginea de mai jos.

Chiar în draftul deciziei etapei de încadrare se recunoaște că decantorul este în zonă inundabilă, deci oricum se încalcă articolul specificat din Legea 107/96.

Se mai amintește în adresa de la Serviciul Teritorial Hunedoara gradul ridicat de locuire din geoparc, insinuându-se că, dacă oricum este în mare parte antropizată Țara Hațegului, se justifică antropizarea sa în continuare. Ori situația este exact invers, fiind o arie naturală protejată în mare parte antropizată, importanța conservării suprafețelor largi încă naturale, precum această porțiune din lunca Streiului, devine esențială pentru păstrarea integrității parcului natural.

OUG 57/2007 prevede: „Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale.”
Plasare unui obiectiv industrial în mijlocul unei lunci cvasi-naturale constituie opusul menținerii interacțiunii armonioase a omului cu natura.

Avem aici un ansamblu pesagistic și ecologic unic în parc, o zonă cvasi-naturală heterogenă formată din lunca unui râu mare, Streiul, fără clădiri și fără regularizări, cursul acestuia și versantul împădurit al munților (versantul vestic al Munților Șureanu). Alterarea acestuia reprezintă o diminuare semnificativă a diversității habitatelor și peisajului din parc.

Apoi Serviciul Teritorial Hunedoara minimizează total importanța Parcului Natural Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, confundându-l parcă cu rezervațiile naturale paleontologice suprapuse pe parc, care reprezintă o suprafață infimă din parc și doar o parte a patrimoniului natural al acestuia: „Factorul cheie care personalizează acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vârstă Cretacic Superior”.

Dar să vedem ce spune legea despre elementele protejate într-un geoparc, fără să trecem cu vederea faptul că România are doar două geoparcuri. OUG 57/2007 spune că: „Managementul unui geoparc se realizează în conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată și în conformitate cu recomandările UNESCO și Cartei Rețelei Europene a Geoparcurilor”. Iar recomandările UNESCO prevăd că geoparcurile trebuie să conserve, printre altele, peisaje care furnizează informații pentru discipline geoștiințifice precum: geomorfologia, geografia fizică, hidrologia, sedimentologia, pedologia.

Sectorul în cauză din cursul Streiului, fiind și unul dintre extrem de puținele sectoare submontane de râu mare care mai există în țară în stare cvasi-naturală, fără regularizarea albiei și cu debit cvasi-natural, are importanță științifică pentru toate disciplinele geoștiințifice amintite mai sus, mai ales pentru geomorfologia fluvială. Plus că este singurul astfel de sector într-un geoparc, din întreaga țară. Dacă nici măcar în geoparcuri nu conservăm geodiversitatea, atunci unde? Într-o Europă a râurilor distruse de regularizări, hidrocentrale sau balastiere, unde vor mai putea generațiile următoare să studieze geomorfologia fluvială? Pe un râu renaturat, din Germania de exemplu, oricât de natural ar părea, nu mai ai ce să studiezi, este ca și cum ai face arheologie într-un sit arheologic răscolit de utilaje de construcții.

Apoi în adresă se distrage atenția de la aria naturală protejată pe teritoriul căreaia se află, în întregime, proiectul nociv în cauză, amintindu-se ariile naturale protejate pe suprafața cărora nu se află acest proiect. Dar nici măcar relativ la aceste arii naturale, aflate doar în proximitate, proiectul stației de sortare nu este legal.

Conform Directivei Habitate, rețeaua ecologică europeană trebuie să fie coerentă. Este obligatorie de asemenea „readucerea la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale și a habitatelor speciilor respective”. Situl Natura 2000 Strei -Hațeg este compus din trei corpuri distincte. Nu se poate ajunge la vreo stare corespunzătoare de conservare atâta vreme cât avem o fragmentare a suprafețelor naturale/seminaturale protejate. Ne aflăm în fața unei probleme de conectivitate ecologică, pe care ANANP trebuie să o abordeze profesionist și legal, aplicând noul Ghid pentru Conservarea Conectivității prin Rețele Ecologice și Coridoare.

După cum se vede încă de pe copertă, ghidul poartă sigla Convenției privind Diversitatea Biologică, convenție ratificată prin legea 58/1994. Plus că este un ghid IUCN, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este membru al IUCN, și ar trebui să aplice, evident, împreună cu instituțiile subordonate, ghidurile IUCN. Este evident că este imperios necesar ca cele trei corpuri izolate ale ROSCI0236 să fie legate prin coridor ecologic. Și singura variantă fezabilă este un coridor ecologic ramificat, format din lunca Streiului și lunca Râului Alb. Plasarea unui obiectiv industrial, stația de sortare, în mijlocul acestui coridor înseamnă o fragmentare și mai mare, este exact opusul a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge obiectivele Directivei Habitate.

Cea mai cinică parte a adresei de la ST Hunedoara este tentativa de manipulare prin etalarea procentului reprezentat de suprafața stației de sortare, raportată la suprafața întregului geoparc „aprozimativ 0,0005%”. Pe o asemenea logică, ar fi tolerabil să distrugem Sarmizegetusa Regia, pentru că ocupă doar un procent insignifiant din suprafața României! Plus că plasarea unui obiectiv industrial în mijlocul unei lunci cvasi-naturale înseamnă alterarea luncii în întregul ei, atât ecologic cât și peisagistic.

Apoi se revine la închipuiri cum că geoparcul ar trebui să protejeze nu întreg patrimoniul natural la care face referire legea, ci doar anumite elemente care nu deranjează mafiile de mediu și care nu apar în niciun act normativ: „pe terenul pe care va fi amplasată stația de sortare sau în vecinătate nu au fost identificate elemente paleontologice, geologice sau botanice pentru care a fost desemnat Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului”.

Apoi se susține că „proiectul este de amplasare a unei stații de sortare și nu de balastieră”. Deci se face jocul agresorilor ariei protejate, ignorând practica ilegală cunoscută sub denumirea de „salami slicing”. În memoriul de prezentare se recunoaște că: „Menționăm faptul că agregatele minerale vor proveni din albia minoră a râului Strei, unde vor fi exploatate într-un perimetru având ca titular de activitate firma MINEXFOR SA Deva care a inițiat în acest scop, procedura de închiriere albie minoră și de obținere a avizelor necesare.”

Evident că stația de sortare nu poate funcționa singură, și cele două așa-zise proiecte reprezintă de fapt două componente ale aceluiași proiect. Și, prin separare și lipsa evaluării de mediu a impactului cumulat se încalcă jurisprudența Curții de Justiție a UE, care este obligatorie pentru statele membre.

Curtea Europeana de Justitie, în speța C-02/07, a clarificat: „Obiectivul reglementării nu ar putea fi deturnat printr-o fracționare a proiectelor […] că neluarea în considerare a efectului cumulativ al acestora nu trebuie să aibă ca rezultat practic sustragerea acestora în totalitate de la obligația de evaluare, deși, privite în ansamblu, acestea ar putea avea efecte semnificative asupra mediului în sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 85/337”.

Un alt element extrem de grav trecut cu vederea de Serviciul Teritorial Hunedoara îl reprezintă perioada imensă de funcționare și neclaritatea ei:
”- perioada de funcționare:10-15 ani
– program de lucru: 10 ore/zi; 250 zile/an”

Altundeva în memoriul de prezentare scrie minim 10-150 de ani!

Serviciul Teritorial Hunedoara nu s-a obosit nici măcar să impună o perioadă mult mai scurtă de funcționare, după care să existe condiția readucerii terenului la starea inițială. Neclaritatea termenului, cu o marjă de 5 ani, sugerează că nu este un termen strict și că funcționarea ar putea să continue și după 15 ani! Și este de domeniul evidenței absolute că, la un program de lucru atât de intens și pe o perioadă atât de mare, toată albia Streiului va fi devastată, se va încălca și decizia Curții Europene de Justiție în speța C-461/13, care a clarificat că este interzisă deteriorarea chiar și cu o singură clasă de calitate a elementului de calitate: „structura și substratul patului râului”.

Adresa emisă de Serviciul Teritorial continuă cu minimizarea fără niciun fundament a biodiversității din zonă. Dar de unde știe doamna ing. Daniela Valentina Opriș ce specii sunt în zonă, dacă a avizat proiectul fără să ceară o procedură completă de evaluare de mediu, care ar include și studierea impactului asupra biodiversității?! În realitate în zonă sunt prezente o serie de specii protejate. Chiar și un exemplar de codalb a fost observat pe arborii de pe malul Streiului.

În încheirea adresei sunt concluziile nefondate și manipulatoare. Se afirmă că „proiectul propus nu va conduce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar”. Dar aceasta este doar o manevră de distragere a atenției. Din moment ce mai sus se insistă pe faptul că amplasamentul este departe de situl Natura 2000, iar ANANP nu a asimilat încă conceptul de coridor ecologic, de ce se face referire la habitatele de interes comunitar, când proiectul este într-o arie naturală de interes național? Parcul natural trebuie să protejeze toate habitatele naturale și seminaturale, nu doar cele de interes comunitar.

Am expus deja arhisuficiente date cu privire la caracterul ilegal și abuziv al avizului emis de Serviciul Teritorial Hunedoara. ANANP ar trebui să revoce acest aviz, fapt încă posibil, din moment ce el nu a produs încă efecte juridice (decizia de încadrare de la APM Hunedoara este încă în stadiu de draft).


Descoperă și alte campanii Declic pentru protejarea mediului dând click aici.