Au mai rămas doar 3 zile până la încheierea campaniei #STOPTTIP! Semnează și tu!

Inițiativa Cetățenească
Europeană StopTTIP se află, cu doar 3 zile înainte de ”finish”, foarte aproape
de 3 milioane de adeziuni de pe întreg continentul! România a reușit să
colecteze 25.000 de semnături, atingându-și cvorumul – adică numărul minim de
semnături necesare din țara noastră. Între timp și Polonia și Grecia au depășit
pragul.

Dacă nu ați semnat deja, o mai puteți face până pe 6 octombrie AICI.

 

***

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP)
este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele
Unite. Prevederile acestui acord au ca scop ‘’înlăturarea barierelor din calea
comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind
investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita
cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.”

Deși se negociază
în secret, au apărut pe diverse canale frânturi din acest acord și analize ale
specialiştilor care confirmă temerea că TTIP va aduce mai multe dezavantaje,
printre care:



■ O legislaţie
paralelă, doar pentru corporaţii
Prin mecanismul cunoscut sub numele de
„soluționarea litigiilor între investitori și stat” (ISDS), inclus în acest
tratat, companiile au dreptul de a acţiona în instanțe comerciale guvernele
care iau decizii ce reduc profiturile companiilor.



■ Alimente
injectate sau organisme modificate genetic
Prin conceptul de “corență de
reglementare” standardele de calitate ale produselor alimentare, ale produselor
cosmetice şi produselor medicale pot fi coborâte la același nivel cu cel al
standardelor americane, care de cele mai multe ori sunt foarte joase și care nu
respectă principiul precauției.



■ Cianură şi
gaze de şist
TTIP deschide calea către importarea de procedee industriale
dăunătoare pentru mediu cum sunt fracturarea hidraulică şi mineritul cu
cianură.



■ Drepturi de
muncă, restrânse
TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de
muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele
colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu
privire la modelul de afaceri al companiilor.



■ Privatizarea
serviciilor publice şi a bunurilor culturale
TTIP îşi propune să creeze noi
piețe prin deschiderea serviciilor publice și a contractelor de achiziții
publice către corporații transnaționale, fapt ce amenință să introducă un nou
val de privatizări în sectoare-cheie, cum ar fi sănătatea și educația.


 

În concluzie TTIP și fratele lui geamăn CETA (Acordul economic
si comercial UE-Canada) sunt concepute pentru a crește puterea
multinaționalelor în detrimentul democrației și binelui general.