Trimite mail presedintelui pentru a salva râurile din România!

De-Clic :: Trimite mail presedintelui pentru a salva râurile din România!

Călin Dejeu, inițiatorul petiției Opriți distrugerea Defileului Jiului, a descoperi un proiec de lege inițiat pentru continuarea distrugerii Defileul Jiului. Proiectul nu este periculos doar pentru Jiu, ci amenință și alte râuri.

Soluția de avarie este să scriem președintelui Romaniei, ca să îl convingem să nu promulge legea.  

Vă rog să copiați textul de mai jos și să îl trimiteți pe e-mail la adresa:

procetatean@presidency.ro


--- copiază textul de mai jos și trimite-l președintelui ---

Domnule președinte Klaus Iohannis, în data de 9 iulie ați primit de la Parlament una dintre cele mai abuzive legi din ultimii 30 de ani. Are doar un articol, dar ea reprezintă premisa ducerii la perfectare a celui mai amplu ecocid de pe teritoriul României. Este vorba de PL-x nr. 244/2019:

Nu este niciun secret că legea a fost inițiată pentru un motiv ilicit, și anume pentru a oferi autorităților de mediu denaturate un pretext ca să încalce Hotărârea nr. 5378/2017 a Curții de Apel București, decizie judecătorească definitivă prin care proiectul de distrugere a Parcului Național Defileul Jiului a fost declarat illegal. Zeci de mii de cetățeni cer ca parcul național să nu fie privat de elementul său esențial, râul Jiu, dar iată că demnitarii corupți nu vor nici să asculte vocea cetățenilor, nici să respecte hotărârile definitive ale instanțelor. Inițiatoarea, Elvira Șarapatin, este un exponent al grupului de parlamentari anti-natură din Gorj.

Pentru a salva Defileul Jiului s-au adunat peste 30.000 de semnături în cadrul petiției Opriți distrugerea Defileului Jiului!

Textul de lege, prin care se urmărește ca toate amenajările hidroenergetice să fie declarate în bloc ca fiind de interes public major, chiar dacă a fost menit pentru distrugerea Jiului, are ca victime colaterale toate celelalte râuri care nu au fost distruse încă, și are ca victime colaterale mai ales localnicii de pe văile respective.

Acest proiect de lege reprezintă, desigur, și o parte a campaniei anti-justiție duse de majoritatea parlamentară.

Este de neconceput ca o întreagă categorie de proiecte care alterează profund cadrul natural să fie declarată în bloc, fără niciun fel de analiză a fiecărui caz în parte, ca fiind de interes public major. Cu atât mai mult cu cât este vorba de o categorie de proiecte a căror implementare vine la pachet cu distrugerea unei categorii de ecosisteme, râurile. Iar râurile sunt printre cele mai periclitate habitate din lume. În general, la nivel global, populațiile speciilor de apă dulce au suferit un declin de 83%, din 1970 până acum.

Proiectul de lege propus spre promulgare încalcă Convenţia privind Diversitatea Biologică, a cărei țintă Aichi 12 este prevenirea extincției speciilor și îmbunătățirea stării speciilor amenințate. Implicit încalcă legea prin care a fost ratificată, legea 58/1994. Este încălcat și principiul utilizării rationale a zonelor umede din Conveția de la Ramsar, ratificată prin legea 5/1991. Prin ecocidul pe care îl prefigurează, acest proiect de lege încalcă și Convenția de la Berna, ratificată prin legea 13/1993. Această inițiativă legislativă malefică încalcă și Convenția Carpatică, care prevede că „părțile vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apă”. Convenția Carpatică a fost ratificată prin legea 389/2006.

Prin Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea, România s-a obligat cel puțin să mențină și să îmbunătățească condițiile de mediu actuale ale Dunării și ale apelor din bazinul acesteia. Convenția a fost ratificată prin Legea 14/1995.

Lista convențiilor încalcate este chiar mai lungă, dar trecem la cele mai grave aspecte ale acestui proiect legislativ. El este profund neconstituțional. Prin promovarea distrugerii ultimelor rămășițe ale râurilor carpatine, a ultimelor sectoare de râu de munte caracterizate prin curgere liberă, se încalcă articolul 35 din Constituția României, care ne consfințește dreptul la un mediu înconjurător echilibrat ecologic.

Cel mai grav este că se încalcă articolul 148 din Constituția României, care prevede:

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Sintagma din proiectul de lege, interes public major, apare în cele două directive de ma jos și în legile prin care au fost transpuse (în legea 107/1996 diferă traducerea). Ea a fost folosită în proiectul de lege cu scopul de a asigura pentru toate proiectele hidroenergetice o derogare în bloc de la Directiva Habitate și de la Directiva Cadru privind Apa. Ori o lege națională nu poate impune o derogare în bloc de la directivele europene, situate deasupra în ierarhia actelor normative, pentru orice membru UE.

Directivele se interpretează și implementează în funcție de hotărârile Curții de Justiței a Uniunii Europene. Jurisprudența Curții de Justiție a UE se află astfel pe aceeași poziție cu directivele, deasupra legislației naționale. Orice lege națională care încalcă interpretările CJUE încalcă directivele și este, implicit, neconstituțională. În cauza C-182/10 CJUE a clarificat, la paragraful 74 din Hotărâre, că:

„Analizarea unor eventuale motive cruciale de interes public major și a existenței unor alternative mai puțin prejudiciabile necesită o punere în balanță în raport cu efectele negative produse asupra sitului de planul sau de proiectul avut în vedere. În plus, pentru a determina natura unor eventuale măsuri compensatorii, trebuie identificate cu precizie efectele negative produse asupra sitului respectiv.”

Astfel, nu se poate stabili în bloc, prin lege, că toate proiectele dintr-o categorie sunt de interes public major, ci fiecare proiect trebuie analizat individual.

Aceeași Hotărâre a CJUE mai prevede:

75. Interesul de natură să justifice, în sensul articolului 6 alineatul (4) din Directiva habitate, realizarea unui plan sau a unui proiect trebuie să fie în același timp „public” și „major”, ceea ce presupune să aibă o importanță care îi permite să fie pus în balanță cu obiectivul de conservare a habitatelor naturale, a faunei și a florei sălbatice, urmărit prin această directivă.

76. Lucrările destinate implantării sau extinderii unei întreprinderi nu îndeplinesc, din principiu, aceste condiții decât în împrejurări excepționale.”

Evident că o întreagă categorie de proiecte (cele hidroenergetice, proiecte comune, pe care le găsim în toate colțurile Carpaților Românești și chiar și aval de zona montană) nu are cum să reprezinte „împrejurări excepționale.

Acest proiect de lege este cu atât mai grav cu cât Comisia Europeană a declanșat deja împotriva României procedura de infringement, în Încălcarea nr. 2015/4036, chiar pentru proiectele hidroenergetice care, în mod sistemic, încalcă Directiva Habitate și Directiva Cadru privind Apa. Promisiunile mincinoase ale Guvernului au menținut deocamdată acest caz de infringement în etapa pre-contencioasă, dar această inițaitivă legislativă șocant de abuzivă ar fi probabil ultima picatură, dacă va fi promulgată.

Chiar și Guvernul a emis un punct de vedere negativ cu privire la acest proiect de lege.

Dacă ne uităm la anii în care au fost ratificate convențiile internaționale încalcate de acest proiect de lege, pare că acest proiect de lege nu intră doar în campania de scoatere a României din Uniunea Europeană, ci vrea să ne împingă mai înapoi în bezna istoriei, înaintea anilor ’90, ani în care România încerca, prin semnarea și ratificarea acestor convenții elementare, să între în lumea civilizată și democratică.

Vă rog să nu promulgați această lege, ci să sesizați Curtea Constituțională!

Cu considerație,

nume și prenume <-- nu uita să completezi cu datele tale!


--- copiază textul de mai sus și trimite-l președintelui ---