Blog 6 September 2021

Buturugile mici

Marțea trecută am mers cu multă speranță la ministrul Mediului. I-am dus lui Tánczos Barna petiția prin care peste 28.000 de membri Declic îi cerem să interzică, prin lege, orice exploatare forestieră în parcurile naționale ale României. Ca să fim convingători, am dus în fața ministerului replici ale unor copaci seculari tăiați, buturugile fiind realizate de un talentat artist din Cluj.

Diametrul unui copac secular tăiat de drujbă ajunge și la doi metri lungime. Cu greu am găsit o mașină în care să încapă buturugile artificiale. S-a stricat mașina, a trebuit să căutăm alta care să asigure transportul de la Cluj la București, chiar în noaptea dinaintea acțiunii. Nu am putut dormi de grijă că poate buturugile nu vor ajunge la timp. Mă gândeam numai la efortul nostru și al celor 699 de donatori Declic care au contribuit pentru ca evenimentul să poată fi desfășurat.

Dar totul s-a sfârșit cu bine. Sub ochii jurnaliștilor veniți la acțiunea Declic, am cărat buturugile pe trotuarul din fața Ministerului Mediului. Vizavi se vede clădirea Parlamentului. Mi s-a pus un nod în gât. Am realizat, încă o dată, că numai noi, cetățenii, putem apăra copacii de drujbe. Nici parlamentarii și nici miniștrii care s-au perindat pe la Mediu nu prea au avut interes să lucreze la legi eficiente în ultimii 30 de ani.

Ministrul Tánczos Barna a coborât la noi zâmbitor, îmbrăcat într-un costum impecabil, așa cum l-am văzut și în zonele devastate după inundațiile produse de defrișările masive. Sincer îți spun, am crezut că vom avea un dialog decent.

I-am spus ministrului ce am găsit recent în Parcul Național Semenic, acolo unde am mers să documentăm dezastrele exploatărilor forestiere. I-am spus despre buldozere, excavatoare și tocătoare de lemn. Zeci de hectare de pădure au fost puse la pământ, doar în ultimul an, în mai multe zone ale parcului. Până și rădăcinile arborilor au fost excavate și tocate.

Șocul a venit când ministrul ne-a acuzat că spunem lucruri neadevărate. A tot repetat că în zonele de protecție strictă nu sunt tăieri, deși i-am explicat că noi cerem oprirea tăierilor pe toată suprafața parcurilor. Nu pe o suprafață infimă!

Ne-am contrazis pe tonuri din ce în ce mai ridicate. Pe fundal se auzea sunetul de drujbă, special pus dintr-o boxă. Ironic, dinspre grădina Parlamentului răzbătea un zgomot similar, dar de la mașinile de tuns iarba.

Nu știu dacă acest zgomot l-a iritat și mai rău pe Tánczos Barna. Sau faptul că știa, în sinea lui, că avem dreptate. Dar ministrul ne-a spus verde-n față că „protecția mediului costă. Și că el are, înainte de toate, grija privaților care nu și-au mai primit compensațiile bănești. Tánczos ne-a explicat că aceștia sunt îndreptățiți să continue exploatările forestiere, cât timp nu-și primesc banii de la stat. Ascultam cu uimire ce priorități are ministrul Mediului, în loc să lucreze la o lege care să protejeze eficient parcurile naționale.

Aș fi vrut să-ți dau niște vești mai bune. Dar discuția a continuat în biroul ministrului, pe același ton. Singura promisiune a lui Tánczos Barna a fost că va extinde suprafața protejată din ariile naturale care se află în proprietatea statului. Pentru pădurile aflate în administrarea unor privați, nu are soluții.

Îmi răsună și acum în urechi, la câteva zile de la acțiune, odioasa replică: „protecția mediului costă!”. Mai mult ca oricând, mi-e clar că, fără presiune publică și fără acțiuni de impact, prin care să menținem atenția asupra dezastrului din parcurile naționale, ministrul Mediului se va preocupa de alte lucruri. Toleranță zero” față de tăierile din parcurile naționale nu va fi o prioritate în mandatul său, dacă nu ne implicăm.

Suntem zeci de mii de iubitori de pădure în Comunitatea Declic. Ca să ne facem auziți cât mai degrabă, acum este momentul să ne unim eforturile. Pentru că atunci când devenim o singură voce, niciun demnitar nu mai are îndrăzneala să ne acuze că mințim.

Pentru ca acțiunile noastre să fie vizibile și să aibă impact asupra politicienilor, trebuie să fie spectaculoase. Altfel, presa nu ne mediatizează protestele, iar politicienii ne ignoră. Din păcate, astfel de acțiuni au ajuns să coste tot mai mult. Pentru fiecare acțiune este necesar să facem o strângere de fonduri, ca să acoperim costurile materialelor. În plus, trebuie să facem cât mai multă promovare în online.

A contat mult că ai susținut acțiunile noastre, fie că a fost vorba despre semnarea unei petiții sau de un email către o autoritate publică. Este uimitor câte lucruri reușim să facem împreună. Dar acțiunile noastre nu ar fi posibile fără donațiile membrilor Declic. Noi nu primim sponsorizări de la corporații poluatoare sau partide. Fără contribuțiile membrilor ca tine, toate strategiile noastre ar rămâne idei așternute pe hârtie. Așa că te rog să te gândești dacă poți deveni donator la Declic. Pe termen lung, cel mai mult ne ajută donațiile recurente. Indiferent de valoarea lor, știm că lună de lună putem să ne bazăm pe o anumită sumă, în funcție de care ne facem planurile de campanie. De exemplu, acum, trebuie să ne gândim la tactici de campanie pentru a vedea parcurile naționale protejate 100%. Nu-ți face griji pentru plata donației, platforma pe care o folosim este securizată. Mai mult, îți poți opri oricând recurența, dacă bugetul nu-ți mai permite. Ce zici, crezi că poți contribui lunar? Este important să lucrăm nestingheriți la campania pentru interzicerea tăierilor în parcurile naționale, fără să ne facem griji că, în lipsa fondurilor, trebuie să reducem costurile.


Dacă nu ai apucat, semnează și tu petiția „Interziceți tăierea pădurilor din parcurile naționale