Cheltuielile de judecată pot omorî organizațiile

Am lansat o petiție de care poate depinde chiar existența Declic în anii care vin. Solicităm modificarea legislației în vigoare pentru a proteja organizațiile neguvernamentale și cetățenii care apără în instanță interesul public. Cerem ca, la pierderea unui proces, ONG-urile să nu mai fie obligate să achite și cheltuielile de judecată ale părților adverse. Semnezi și tu?

Mi-a rămas un nod în gât când am scris, mai sus, că Declic ar putea să nu mai existe.

Avem adversari puternici. Ne luptăm cu politicieni influenți și companii care învârt averi de sute de milioane, chiar miliarde de euro. Dar, cu toate acestea, am blocat în ultimii ani afaceri uriașe. Și mulți afaceriști dubioși ar vrea să nu mai audă de noi.

Două organizații neguvernamentale au intrat recent în insolvență după ce au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată ale părților adverse, cu care s-au confruntat în instanță. Este vorba de Miliția Spirituală și Salvați Bucureștiul.

Cele două ONG-uri urmăreau rezolvarea unor probleme de interes public prin oprirea unor proiecte imobiliare abuzive sau pentru protejarea mediului. Se ocupă de asta de ceva vreme și au meritul de a fi blocat numeroase proiecte imobiliare haotice, care ar fi sluțit spațiul public.

Dar a venit și momentul în care au atacat în instanță avizele primite de o companie privată și au pierdut. Este inevitabil să și pierzi, uneori. Iar instanța a decis că organizațiile vor plăti și cheltuielile judiciare ale părții adverse.

Aici ne aflăm în fața unui detaliu extrem de important. Companiile cu care ajung să se confrunte ONG-urile plătesc sume exorbitante firmelor de avocatură. O fac pentru că își permit să angajeze cei mai scumpi avocați de pe piață. Dar o fac și pentru a întinde o capcană adversarilor din societatea civilă. Dacă pierde procesul, ONG-ul care apăra interesul public în instanță se poate trezi cu o notă de plată de sute de mii de euro.

Când un ONG câștigă un proces, înseamnă că interesul public a fost apărat. Cei ce au emis avizele declarate ilegale de instanță nu riscă nimic. Dar, când ONG-ul pierde un proces, atunci riscă insolvența. Când ești investitor și ai bugete nelimitate pentru a face și mai mulți bani, te poți gândi că din 10 procese ONG-ul tot pierde unul și atunci ești pe cai mari. Pentru banii unui dezvoltator imobiliar, sau a unui magnat din minerit, să derulezi 9 procese pierdute pentru unul câștigat este un risc tolerabil.

Dar, poate te întrebi de ce trebuie ONG-urile să se ia la trântă cu companii puternice sau chiar cu statul. Mai ales că sunt conștiente de pericol. Știu că lupta e inegală și le poate aduce moartea. Iată de ce.

În România, statul autorizează pe bandă rulantă proiecte cu consecințe catastrofale. Se aprobă mine care rad munți, hidrocentrale care seacă râuri, sau exploatări forestiere care încalcă, flagrant, legea. Se aprobă dezvoltări urbanistice haotice sau chiar ilegale, făcute doar pentru profit, care mutilează orașele în care trăim.

Organizații ca Declic atacă aceste proiecte în instanță. Și, de cele mai multe ori, organizațiile câștigă aceste procese. Așa s-au oprit proiecte imobiliare ilegale sau exploatări miniere cu consecințe catastrofale pentru mediu. Așa s-au salvat păduri.

ONG-urile merg în instanță pentru că, dacă nu o fac, nu o face nimeni altcineva. Ca niște super-eroi, dacă mi se permite să fac o asemenea comparație.

Doar că super-eroii au super-puteri. De exemplu, au armuri impenetrabile. Și exact de așa ceva au nevoie Declic și alte organizații. Avem nevoie de o formă de protecție care să ne țină în viață atunci când ne luptăm cu entități mult mai puternice, financiar vorbind, decât noi.

O propunere de modificare legislativă, formulată de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, stipulează ca fiecare parte dintr-un astfel de proces să-și suporte cheltuielile de judecată. [1] Asta ar proteja organizațiile sau cetățenii care încă mai luptă, în instanță, cu companiile private sau chiar cu statul.

Iar statul are datoria de a oferi ONG-urilor această formă de protecție. Politicienii o vor face, însă, doar dacă cetățenii le-o cer apăsat.

Semnează și tu petiția pentru ca un proces pierdut de un ONG să nu mai însemne o condamnare la moarte pentru acea organizație. Viitorul comunității din care faci parte poate depinde de semnătura ta.

Îți mulțumim dacă ne dai o mână de ajutor,
Antoniu și restul echipei, la fel de îngrijorate

PS: Mi-a plăcut titlul unui articol al partenerilor Declic din această campanie, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România: în țara noastră, încă mai există condamnarea cu moartea. Da, multe organizații vor muri în anii care vin dacă nu ne mobilizăm masiv și convingem politicienii că ONG-urile nu mai trebuie să plătească zeci sau sute de mii de euro, cheltuieli de judecată. Semnează și tu.

Note:
[1] APADOR-CH, 18 ianuarie 2024: În România încă se aplică pedeapsa cu moartea