CJUE va decide dacă România poate ascunde documentele proiectului minier Rovina

Curtea de Apel Cluj a admis cererea Asociației Declic, parte a rețelei Mining Watch România, și a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări preliminare privind dreptul publicului de a afla ce documentație a stat la baza declarării proiectului minier de la Rovina drept „strategic”. Decizia CJUE va crea un precedent obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Pe scurt

• Curtea de Apel Cluj a sesizat CJUE în dosarul nr. 1634/117/2025, activând mecanismul întrebărilor preliminare (art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, TFUE).
• Litigiul a pornit de la refuzul Ministerului Economiei (MEDAT) de a face publice studiile de mediu privind proiectul minier Rovina.
• Autoritățile au invocat art. 46 din Regulamentul privind Materiile Prime Critice (CRMA, Regulamentul 1252/2024) pentru a declara automat confidențială întreaga procedură.
• CJUE trebuie să clarifice dacă această confidențialitate automată este compatibilă cu Convenția de la Aarhus și cu dreptul primar al UE.
• Urmează: judecata la Curtea de Apel Cluj rămâne suspendată până la pronunțarea CJUE de la Luxemburg.

Ce s-a întâmplat

Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic, ca parte a rețelei Mining Watch România, și a dispus sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în dosarul privind accesul la informațiile care au stat la baza desemnării proiectului minier Rovina drept „strategic” la nivel european.

Instanța a activat mecanismul întrebărilor preliminare prevăzut de articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), suspendând judecata până când magistrații de la Luxemburg se vor pronunța asupra validității articolului 46 din Regulamentul privind Materiile Prime Critice (CRMA), textul de lege pe care Ministerul Economiei (MEDAT) l-a invocat pentru a refuza accesul la documentele de mediu.

Litigiul a pornit de la refuzul autorităților de a comunica documentații precum studiile de impact asupra mediului sau planurile de prevenire a poluării și gestionare a deșeurilor extractive ale proiectului minier Rovina. Instituțiile statului au invocat Regulamentul CRMA pentru a bloca accesul publicului la informații, susținând că întreaga procedură de declarare a unui proiect ca „strategic” este automat confidențială.

Cele trei întrebări transmise de Curtea de Apel Cluj către CJUE

În temeiul dispozițiilor unionale, Curtea de Apel Cluj solicită Curții de la Luxemburg să clarifice trei chestiuni juridice fundamentale:

1. Sfera de aplicare a confidențialității – dacă articolul 46 din Regulamentul 1252/2024 (CRMA) instituie o excludere generală și automată de la accesul public a tuturor informațiilor unui proiect strategic, sau dacă se limitează strict la protejarea datelor cu adevărat confidențiale (cum ar fi secretele comerciale demonstrate de la caz la caz).
2. Validitatea CRMA raportată la Convenția de la Aarhus – dacă articolul 46 din regulament este lipsit de validitate în măsura în care permite ascunderea informațiilor de mediu, încălcând obligațiile asumate de UE prin Convenția de la Aarhus și Regulamentul (CE) nr. 1367/2006.
3. Incompatibilitatea cu dreptul primar al UE – dacă impunerea unui regim de confidențialitate absolută asupra procedurilor de mediu contravine principiilor democratice și transparenței (art. 1 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană – TUE, art. 15 TFUE), principiului precauției și protecției mediului (art. 191 TFUE), precum și dreptului fundamental la o cale de atac efectivă.

Poziția Declic

„Prin această decizie, judecătorii din România confirmă argumentele noastre: securitatea aprovizionării cu minerale nu poate fi realizată prin îngroparea democrației și a dreptului la un mediu curat. Un proiect minier de anvergura celui de la Rovina, cu posibile efecte ireversibile asupra mediului, nu poate fi ascuns de ochii comunităților locale. Avem încredere că adevărul despre dezastrul girat de autorități la Rovina va ieși la iveală și în mod oficial. Jurisprudența constantă a CJUE obligă autoritățile să prioritizeze transparența atunci când informațiile solicitate vizează poluarea comunităților locale și a naturii”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare campanii la Asociația Declic.

Contextul mai larg: secretomania se repetă și la nivelul Comisiei Europene

Blocajul informațional de la Rovina nu este un caz izolat, ci reflectă o practică abuzivă generalizată inclusiv la nivelul instituțiilor europene. Sute de organizații ale societății civile din peste 9 state membre, reprezentând milioane de cetățeni afectați direct de proiecte extractive, au sesizat oficial Parlamentul European cu privire la comportamentul Direcției Generale pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW), structură din cadrul Comisiei Europene.

Deși legislația europeană garantează accesul larg la documente, DG GROW a respins sistematic cererile de transparență privind proiectele miniere declarate „strategice”. Invocând excepții comerciale de tip „business-sensitive”, Comisia Europeană a refuzat să publice aplicațiile integrale ale companiilor miniere și metodologiile de evaluare, oferind publicului doar rezumate trunchiate.

Societatea civilă europeană consideră această practică nelegală din trei motive:

• Sunt vizați banii publici – statutul de „proiect strategic” sub umbrela CRMA permite operatorilor privați să acceseze fonduri publice masive (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, asistență BEI și BERD), iar interesul public privind modul în care sunt cheltuiți acești bani depășește orice secret comercial.
• Se ascund evaluările de mediu – cererile societății civile vizează evaluările sociale și ecologice obligatorii, inclusiv datele privind emisiile de gaze cu efect de seră și alte substanțe toxice deversate în natură; conform jurisprudenței CJUE, datele privind emisiile nu pot fi ascunse sub pretextul confidențialității comerciale.
• Risc de declin democratic – ascunderea informațiilor de interes public pentru a avantaja sectorul extractiv blochează dreptul cetățenilor de a fi informați.

„Această practică este complet nelegală: DG GROW invocă în mod abuziv excepții comerciale pentru a ascunde de la cetățeni cum sunt cheltuiți banii publici și care sunt efectele reale asupra mediului. Vorbim despre o secretomanie instituțională care subminează dreptul la informare al milioanelor de cetățeni europeni”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare campanii la Asociația Declic.

De ce este criticat Regulamentul CRMA la nivel european

Succesul juridic obținut la Cluj vine pe fondul unui val de critici aduse Regulamentului privind Materiile Prime Critice (CRMA) de către coaliții extinse ale societății civile europene:

• Procedurile de „fast-tracking” – organizațiile europene avertizează că scurtarea agresivă a termenelor de autorizare sacrifică evaluările de impact ecologic și social în numele vitezei economice.
• Deficitul sever de transparență – platformele civice reclamă faptul că etichetarea proiectelor drept „strategice” creează o cultură a secretomaniei instituționale și blochează consimțământul informat al comunităților locale.
• Externalizarea riscurilor ecologice – experții juridici și de mediu acuză că regulamentul forțează redeschiderea unor situri miniere în proximitatea zonelor protejate (inclusiv situri Natura 2000), considerând textul legii o „eficiență economică plătită direct cu prețul drepturilor noastre și al naturii”.
• Slaba recunoaștere a standardelor independente – CRMA a fost criticat pentru încrederea acordată auditurilor corporative și schemelor de certificare private, care nu oferă garanții reale privind sustenabilitatea unui proiect.

Ce urmează

Judecata pe fondul cauzei de la Curtea de Apel Cluj (dosar nr. 1634/117/2025) rămâne suspendată până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra celor trei întrebări preliminare. Decizia CJUE va produce efecte în întreaga Uniune Europeană și va crea un precedent obligatoriu pentru toate statele membre în privința accesului la documentația care stă la baza desemnării proiectelor declarate „strategice”.

Mining Watch România, alături de partenerii săi naționali și internaționali, printre care Asociația pentru Protejarea Munților Apuseni-Rovina și Asociația EcouRovinaBucurești, va continua să monitorizeze pașii acestui proces la nivelul CJUE.

Întrebări frecvente

Ce este CJUE? Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instanța de la Luxemburg care interpretează dreptul UE și ale cărei decizii sunt obligatorii pentru toate statele membre.

Ce este CRMA? Regulamentul privind Materiile Prime Critice (Critical Raw Materials Act), Regulamentul (UE) 1252/2024, care reglementează accesul UE la materii prime esențiale și introduce un regim special pentru proiectele declarate „strategice”.

Ce este DG GROW? Direcția Generală pentru Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri din cadrul Comisiei Europene, instituția acuzată de organizațiile civile că blochează accesul la documentele privind proiectele miniere strategice.

De ce contează acest caz pentru cetățenii din afara României? Pentru că decizia CJUE nu se va aplica doar dosarului Rovina, ci va stabili un precedent obligatoriu pentru toate statele membre UE privind dreptul publicului de a accesa documentația proiectelor declarate „strategice”.

Cine a deschis procesul? Asociația Declic, ca parte a rețelei Mining Watch România.

Notă: (1) Dosarul nr. 1634/117/2025.

Mai multe informații despre campania “Salvăm Rovina!”