Cod Roșu pe fonduri europene

Vedem la știri că mai multe zone din țară sunt sub cod roșu de inundații. Oamenii se luptă neputincioși cu apele ieșite din albie. Ne enervează când auzim că singurele măsuri despre care vorbesc autoritățile sunt îndiguirile și regularizările de râuri. Închid televizorul.

Din cauza autorităților am ajuns în situația asta. Singurul lor scop este să umfle buzunarele firmelor care intră cu buldozerele în albiile râurilor, le strică cursul, le distrug malurile cu vegetație ripariană [1] și le transformă în niște pârtii pe care apa vine cu putere la vale. Alte state au înțeles că intervenția omului este dăunătoare și au lăsat râurilor lunca inundabilă, au lucrat la renaturarea malurilor, astfel încât vegetația funcționează ca o barieră naturală în calea viiturilor.

Paradoxul este că instituțiile din România folosesc fonduri europene ca să betoneze râurile, sub pretextul că ne apără de inundații. Acel ordin prin care se obține finanțare europeană este un pericol pentru apele noastre, așa că am cerut în instanță anularea lui. Doar astfel putem forța autoritățile să schimbe strategia și să adopte măsuri verzi de renaturare, ca în alte state europene.

Înainte de proces, ne-am adresat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu o plângere. Am semnalat că banii europeni nu sunt folosiți pentru renaturarea râurilor, ci pentru regularizări de albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor cu ziduri de beton. Am fost ignorați.

Așa că am pregătit cererea de chemare în judecată a ministerului, chiar în perioada Crăciunului trecut. Și am așteptat cu sufletul la gură decizia judecătorilor, care a venit de curând. Avocații ne-au dat o veste bună și una proastă. Este important să le afli și tu.

Vestea bună este că instanța ne-a dat dreptate la capătul de cerere privind refuzul MIPE de a ne analiza plângerea prealabilă. Cu alte cuvinte, Ministerul trebuia să ne asculte.

Însă, pe de altă parte, judecătorii ne-au respins solicitarea de anulare a ordinului, pe motiv că scrie clar în document că se urmărește protejarea mediului.

Una scrie pe hârtie, alta se întâmplă în realitate. Nu degeaba avem mai multe proceduri de infringement deschise împotriva României pentru încălcarea directivelor europene privind protejarea mediului.

Am avut o ședință de urgență cu avocații și cu Călin Dejeu, expertul care ne ajută în campaniile pe râuri. Cea mai bună soluție este să atacăm decizia judecătorilor și să cerem în continuare anularea ordinului de finanțare. Doar că am folosit fondurile strânse în iarnă, în această campanie, pentru a acoperi onorariul avocaților care s-au ocupat de acțiune.

Miza procesului este uriașă. Dacă îi vom convinge pe judecători să anuleze ghidul de finanțare, vom putea opri autoritățile să mai acceseze fonduri europene pentru regularizări de albii, defrișări ale vegetației și înlocuirea malurilor cu ziduri de beton. Mai bine folosim acești bani pentru refacerea habitatelor unor specii care mai trăiesc doar în România, cum este aspretele [2]. Sau pentru bariere plutitoare care să împiedice ca în Dunăre să mai ajungă, în fiecare an, 1 500 de tone de plastic (cantitatea medie de deșeuri produsă de un român în cinci ani) [3].

Ne vine în minte procesul pentru redeschiderea dosarului 10 august. Ancheta ar fi rămas închisă și acum, dacă nu am fi avut banii necesari demersurilor juridice. A contat fiecare ajutor primit pentru că am putut merge la avocați deosebit de buni. Iar prin decizia definitivă a Curții de Apel București, am reușit să obținem redeschiderea cercetărilor.

Vara asta, în timp ce te răcorești cu prietenii la o bere sau la o înghețată, gândește-te dacă poți aloca o sumă pentru procesul prin care vrem să salvăm râurile țării. Dacă strângem echivalentul unei înghețate sau al unei beri la terasă de la toți cei ce au semnat petițiile pentru salvarea râurilor, putem plăti și 3 procese.

Altfel, banii europeni vor fi risipiți în continuare pe proiecte care sunt doar un paravan pentru afaceri profitabile. Singurii care au de câștigat sunt afaceriștii ce obțin pe bandă rulantă contracte barosane cu statul și politicienii care le apără spatele pentru o cotă parte din profit. Profit care merge, de multe ori, înapoi la partid.

Orice cale de atac într-un proces se exercită într-un anumit termen. Dacă-l ratăm, judecătorii ne resping acțiunea fără să ne mai asculte argumentele. Este important să ne mobilizăm.

Note:
[1] Vegetație ripariană – comunitatea de plante care crește pe malurile râurilor
[2] Asprete- specie preistorică de pește, al cărui habitat a fost grav afectat de barajele hidroelectrice construite pe cursul mai multor râuri montane
[3] dor[.]ro, 28 iunie 2020: Soluții pentru râuri mai curate și oameni mai responsabili

Semnează și tu aici petiția „Râuri: stop fonduri europene pentru proiecte comuniste”.