Curtea Supremă din Spania face praf legea Șarapatin, anti-râuri
de Călin Dejeu
Luna trecută Curtea Supremă din Spania a emis o decizie superbă, cu privire la interpretarea Directivei Cadru privind Apa.
Am aflat despre ea de la colegii spanioli de la IUCN, și trebuie să o popularizez, pentru că este o decizie foarte importantă și scrisă cu multă elocvență. Ar trebui tradusă în toate limbile europene. Întâmplarea face că este o decizie fix despre subiectul legii toxice Șarapatin, pe care încercăm să o blocam acum în România, lege reajunsă la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaților.
Decizia este definitivă, fiind vorba de un recurs de casare. Decizia cu nr. 424/2020 a fost popularizată chiar a doua zi printr-un comunicat de presă la care a fost atașată motivarea, redactată deja (nu cu întârzierile ”clasice” de la noi).
Răuvoitorii sigur vor spune că este o decizie spaniolă și nu ne privește, dar nu este deloc așa. Decizia este cu privire la interpretarea Directivei Cadru privind Apa, iar interpretarea acestei directive (de departe cel mai prețios element al legislației UE) trebuie să fie unitară în toate statele membre. Membrii Comisiei Juridice, dacă sunt măcar ”juriști amatori”, ar trebui să știe acest lucru elementar.
Mai mult, decizia se bazează și pe jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care este obligatorie în România.
Totul a pornit de la aprobarea barajului Biscarrués. Indivizi cu mentalitatea tovarășilor de la Apele Române (nu există pădure fără uscături) au considerat că pot să declare că barajul care ar fi distrus râul Gállego este de ”interes public major”. Pe motivul care s-ar traduce mioritic cu: ”pentru că putem”.
Dar Curtea Supremă a făcut o analiză de o claritate și un bun simț dezarmante și a concluzionat că nu merge așa.
Curtea a explicat că interesul public major indică, prin al doilea adjectiv, un element de comparație. Că ”Directiva Cadru privind Apa introduce, pornind de la interesul public, …. o exigență suplimentară de comparație, cerința că excepția nerespectării obligațiilor de a preveni o nouă deteriorare sau de a aduce la stare bună apele se admite dacă nerespectarea acestor cerințe se datorează unor circumstanțe neprevăzute sau excepționale”.
Curtea a mai constatat că în stufoasa documentație a proiectului este cert că acest concept, al interesului public major, prevăzut de Directiva Cadru privind Apa, nu a făcut obiectul unei examinări separate, proprii și independente. Și nici nu a existat un test de comparație care să contrapună cel care este interesul public major, care trebuie să prevaleze asupra intereselor afectate, și considerarea acestora din urmă ca fiind inferioare față de interesul major.
Curtea Supremă mai amintește că:
”Și după cum se recunoaște în sentința Curții de Justiție a UE din 4 mai 2016, C-346/14 (p. 80), nu poate fi enunțată această excepție limitându-se să «invoce într‑un mod abstract interesul public major», ci mai degrabă este necesar să se prezinte «o analiză științifică detaliată și specifică acestui proiect, înainte de a concluziona că erau îndeplinite condițiile unei derogări de la interdicția deteriorării».”
Curtea Supremă din Soania
În concluzie: ”Proiectul, adică procedura de aprobare finală înainte de contractarea lucrării, trebuie să respecte prevederile Directivei Cadru privind Apa și Decretul Regal 907/2009, articolele 4, 7 și respectiv 35, cu privire la explicarea și justificarea interesului public major care permite alterarea corpurilor de apă de suprafață afectate de construcția acumulării Biscarrués.”
Decretul Regal 907/2009 este cel prin care s-a aprobat în Spania ”Regulamentul de Planificare Hidrologică”, echivalentul în Spania al Legii Apelor de la noi. Ambele acte normative, și cel spaniol și cel românesc transpun Directiva Cadru privind Apa. Deci este clar că această Decizie cu nr. 424/2020, în dosarul 5668/2017, ne vine și nouă ca o mănușă. Trebuie sa fii extrem de răuvoitor că să nu recunoști.
Celor care nu conștientizează încă ce impact imens are construirea unui baraj, câtă tragedie implică distrugerea unei văi, le sugerez să vizioneze filmulețele despre distrugerea văii Tua (tot în Peninsula Iberică). Atât cel general, cât și ”Ultima coborâre pe râu”, ”Ultimul cules”, ”Ultima drumeție” și ”Ultima recoltă”.