Curtea Constituțională a Germaniei a decis: Democrația e mai importantă decât CETA!

Dániel Fehér | Stop TTIP

Decizia de astăzi a Curții Constituționale a Germaniei privind CETA este un succes important în lupta împotriva mașinăriei tratatelor de liber schimb a UE. Nu este un bilet de voie pentru aprobarea CETA, așa cum vrea guvernul german să ne facă să credem. Este, de fapt, o lecție dură dată Comisiei Europene, care a solicitat aplicarea provizorie a tuturor capitolelor CETA.

La inițiativa ONG-urilor germane Mehr Demokratie, Campact și Foodwatch, peste 125.000 de cetățeni au cerut Curții Constituționale să oprească guvernul german de la semnarea CETA. Motivația principală a plângerii a fost prevenirea unor daune ireparabile la adresa drepturilor democratice în scenariul aplicării imediate a CETA. Este important de reținut faptul că acesta este singurul aspect pe care l-au analizat judecătorii în timpul acestei prime proceduri de urgență. Dacă CETA este sau nu conformă cu constituția germană – cu referire directă la privilegiile juridice acordate investitorilor prin ICS – vom afla abia în 1-2 ani, fiind subiectul unei proceduri mai ample.

Curtea, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, s-a abținut de la limitarea prerogativei politice a guvernului german și a Uniunii Europene de a modela politica comercială. Așa că a dat undă verde Germaniei pentru aprobarea CETA în Consiliul European – dar a pus niște condiții importante. Acestea merg în mod clar dincolo de concesiile pe care Comisia Europeană și guvernele statelor membre erau dispuse să le facă până acum.

            1. Domeniul de aplicare provizorie

Nici o parte a CETA nu poate fi aplicată cu titlu provizoriu, dacă nivelul de competență exclusiv-UE nu este perfect și limpede definit. Astfel, Consiliul ar trebui să scoată de la aplicarea provizorie toate capitolele pentru care statele membre au exprimat preocupări referitoare la subsidiaritate. Curtea a subliniat în mod explicit cinci domenii în care guvernul german nu are premisunea să accepte aplicarea cu provizorie:

• Sistemul de protecție a investițiilor, inclusiv ICS (capitolele 8 și 13)
• Investițiile de portofoliu (capitolele 8 și 13)
• Transportul maritim internațional (Capitolul 14)
• Recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale (Capitolul 11)
• Protecția muncitorilor (Capitolul 23)

Aceasta nu este o listă finală. Criteriile Curții s-ar putea aplica de asemenea și în alte domenii, cum ar fi producția culturală, așa cum subliniază Consiliul Cultural German într-o declarație ulterioară.

Până în prezent, guvernele UE au ajuns la un acord doar cu privire la excluderea protecției investițiilor. De astăzi, ne putem aștepta ca drepturile democratice de control ale parlamentelor naționale să nu mai fie compromise de instrumentul de aplicare provizorie. Acesta este un progres imens în comparație cu intențiile inițiale ale Comisiei Europene. 

            2. Încetarea aplicării provizorii

Comisia Europeană a fost forțată de rezistența publică foarte puternică să prezinte acordul CETA Consiliului European sub forma unui acord mixt – adică un acord care trebuie ratificat de către toate statele membre. Cu toate acestea ne-am temut tot timpul până acum că părțile de domeniu exclusiv-UE vor fi “aplicate provizoriu” pentru totdeauna, chiar și în scenariul foarte probabil în care unele țări ar putea să nu-l ratifice. De asemena, curtea a spus în mod clar faptul că aplicarea provizorie nu poate fi o stradă cu sens unic. Ea a cerut guvernului german să obțină un acord care permite oricărei țări membre să se retragă de la aplicarea cu titlu provizoriu a CETA.

Tradus la nivel european, acest lucru ar însemna că domeniul de aplicare și declanșarea aplicării provizorii trebuie hotărâte în unanimitate – și orice stat membru ar putea cere ulterior o reziliere. Aceasta este o altă lovitură pentru tehnocrații care sperau să creeze un fait accompli (să-i pună în fața faptului împlinit) prin CETA, ocolind drepturile democratice ale parlamentelor naționale. 

            3. Comitetul mixt CETA

Curtea dorește, de asemenea, să se asigure că comitetul mixt CETA – format doar din reprezentanți desemnați de guvernul canadian și Comisia Europeană – nu poate lua decizii care interferează cu drepturile suverane ale statelor membre. Prin urmare, aceasta propune un acord interinstituțional între Consiliu și Comisie, care să asigure în principiu, puterea de veto pentru toate guvernele în legătură cu activitatea Comisiei.

Acest lucru ar însemna încă odată, că deciziile importante în materie de comerț internațional nu vor putea fi luate doar de către tehnocrații nealeși – așa cum probabil visau lobby-iștii și funcționarii Direcției Generale de Comerț a Comisiei – ci trebuie să aibă aprobarea explicită a parlamentelor și guvernelor alese în mod democratic.

* * *

În concluzie, Curtea Constituțională a Germaniei – spre deosebire de Comisia Europeană sau de guvernul german – a luat foarte în serios critica în legătură cu deficitul democratic al acordului CETA și a stabilit criterii importante pentru asigurarea drepturilor parlamentelor în procesul de aprobare și de punere în aplicare. Luând în considerare neclaritatea și lipsa de precizie tehnocratică cu care a plecat CETA la drum, această decizie este o înfrângere pentru Sigmar Gabriel și Cecilia Malmström și un triumf pentru cetățenii europeni și pentru mișcarea europeană ce luptă împotriva asaltului asupra democrației prin acorduri comerciale, cum ar fi CETA și TTIP.

Articol preluat și tradus de pe stop-ttip.org