Declic a atacat la Curtea de Apel Cluj lista neagră întocmită de CSM

Pe scurt:

• Asociația Declic a înregistrat, marți, 21 iulie 2026, o acțiune în justiție la Curtea de Apel Cluj împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care Declic și alți reprezentanți ai societății civile și jurnaliști independenți au fost incluși pe o „listă neagră” a Secției pentru Judecători din CSM.
• Dosarul este înregistrat cu numărul 850/33/2026 la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Cluj.
• Acțiunea vine în continuarea plângerii prealabile depuse pe 18 iunie 2026 la CSM și a comunicatului de presă din 11 iunie 2026.
• Procesul este finanțat integral de membrii comunității Declic.
• Acțiunea invocă exces de putere din partea CSM și încălcarea mai multor drepturi fundamentale garantate de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
• Declic a mai trimis scrisori privind acest caz către Consiliul Europei și Comisia Europeană.

Ce s-a întâmplat

Comunitatea Declic a atacat oficial, la Curtea de Apel Cluj, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care Declic și alți reprezentanți ai societății civile și jurnaliști independenți au fost incluși pe o „listă neagră” a Secției pentru Judecători a CSM.

Acțiunea a fost depusă marți, 21 iulie 2026, la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Cluj și vine în continuarea plângerii prealabile depuse pe 18 iunie 2026 la CSM. Procesul este integral finanțat de membrii comunității.

Citește acțiunea Declic înregistrată cu numărul 850/33/2026 la Curtea de Apel Cluj.

Contextul european: CEDO, CJUE și Comisia Europeană au semnalat derapaje similare

Procesul împotriva „listei negre” a CSM ajunge în instanță într-un moment în care trei foruri europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Comisia Europeană, au criticat dur starea justiției din România și au semnalat exact tipul de derapaj instituțional pe care Declic îl contestă în instanță.

„În ultimele săptămâni, am văzut CEDO, CJUE și Comisia Europeană spunând, fiecare în felul său, același lucru: vârful Justiției din România și-a depășit atribuțiile. CSM a făcut exact asta când ne-a pus pe o listă neagră, a folosit un instrument din afara oricărei competențe legale ca să ne califice drept amenințare la independența justiției, doar pentru că am criticat modul în care este condusă. Mergem în instanță pentru că avem încredere în judecătorii onești și pentru că apărarea Justiției înseamnă, printre altele, apărarea dreptului cetățenilor de a o critica”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii la Asociația Declic.

Argumentele juridice: exces de putere și afectarea procesului echitabil

Potrivit acțiunii înregistrate pe 21 iulie de către Declic, CSM și-a depășit competența constituțională, care este strict limitată la propunerea de numire a judecătorilor și procurorilor, atribuții disciplinare și apărarea independenței sistemului. Întocmirea de liste cu organizații ale societății civile calificate drept amenințări depășește limitele cadrului legislativ sub care funcționează CSM.

„CSM nu este un terț oarecare, ci este o autoritate publică de rang constituțional care gestionează numirea, cariera, promovarea, evaluarea și răspunderea disciplinară a tuturor judecătorilor din România. Atunci când o asemenea autoritate desemnează oficial anumite persoane drept autori ai unui «atac fără precedent la adresa independenței justiției», există o aparență că un astfel de demers influențează cursul justiției în orice cauză în care acele persoane ajung în fața instanțelor. Dacă aceste persoane au subminat sau nu independența justiției este o chestiune care poate fi tranșată numai de instanțele de judecată, nu de CSM. Emițând totuși o asemenea «constatare», CSM și-a arogat o funcție rezervată instanțelor și a depășit limitele competenței sale legale, ceea ce constituie, în chiar termenii legii contenciosului administrativ, exces de putere”, a declarat avocata Declic, Roxana Mândruțiu.

Drepturile fundamentale invocate în acțiune

Acțiunea Declic invocă încălcarea mai multor drepturi fundamentale garantate de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO):

• Libertatea de exprimare (art. 30 din Constituție, art. 10 CEDO)
• Dreptul la petiționare (art. 51 din Constituție)
• Libertatea întrunirilor (art. 39 din Constituție)
• Dreptul la imagine și reputație (art. 72-73 Cod civil)
• Dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO)

Această din urmă încălcare este cu atât mai relevantă cu cât Declic are pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) un litigiu în care contestă chiar numirea președintei acestei instanțe. Nominalizarea Declic în hotărârea CSM a fost comunicată tuturor instanțelor din România și instituțiilor europene, ceea ce echivalează cu o încercare de decredibilizare a organizației chiar în fața judecătorilor care urmează să-i soluționeze cauzele.

Ce urmează

Dosarul nr. 850/33/2026, aflat la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Cluj, urmează să fie soluționat de instanță, care va stabili dacă hotărârea CSM privind „lista neagră” constituie exces de putere și dacă a încălcat drepturile fundamentale invocate de Declic. Declic a informat despre acest demers și Consiliul Europei și Comisia Europeană, prin scrisori separate.

Întrebări frecvente

Ce este „lista neagră” a CSM?

Este o hotărâre a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care Declic și alți reprezentanți ai societății civile și jurnaliști independenți au fost desemnați ca autori ai unui „atac fără precedent la adresa independenței justiției”.

Când și unde a fost depusă acțiunea Declic?

Acțiunea a fost depusă marți, 21 iulie 2026, la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Cluj, sub numărul de dosar 850/33/2026.

Ce a făcut Declic înainte de a merge în instanță?

Declic a transmis un comunicat de presă pe 11 iunie 2026, apoi a depus o plângere prealabilă la CSM pe 18 iunie 2026. Acțiunea din 21 iulie este pasul următor, în contencios administrativ.

Ce drepturi invocă Declic în acțiune?

Libertatea de exprimare (art. 30 Constituție, art. 10 CEDO), dreptul la petiționare (art. 51 Constituție), libertatea întrunirilor (art. 39 Constituție), dreptul la imagine și reputație (art. 72-73 Cod civil) și dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO).

Cine finanțează procesul?

Procesul este integral finanțat de membrii comunității Declic.

Ce alte instituții au fost informate despre acest caz?

Declic a înaintat scrisori despre acest caz către Consiliul Europei și Comisia Europeană.