Fondurile de Pensii Private și Investițiile în Industria Combustibililor Fosili

Sumar executiv

32% din fondurile Pilonului 2, investite în acțiuni listate la bursă, sunt direcționate către companii din industria combustibililor fosili, echivalentul a 5.24 Miliarde de RON dintr-un total de 16.2 Miliarde de RON.

Cel mai mare volum de investiții în industria combustibililor fosili este deținut de către NN Pensii care avea în portofoliu acțiuni în valoare de 1.85 Miliarde de RON.

Cel mai mare volum ca procent din totalul investițiilor în acțiuni este deținut de Metropolitan Life, 7.3% din totalul activelor, urmată de NN Pensii cu 6.3%, la polul opus BCR Pensii deține doar 5.2% din totalul activelor investite în industria combustibililor fosili.

2.8 Miliarde de RON sunt investiți în acțiuni Petrom, 1.8 miliarde în acțiuni Romgaz și 0.66 Miliarde RON în acțiuni Transgaz, cele trei acoperind aproape în integralitate investițiile fondurilor de pensii în acțiuni din sectorul energiei fosile.

Investițiile fondurilor de pensii private obligatorii în industria energiei fosile sunt semnificativ mai mari decât cele ale fondurile de pensii din OECD, 6% din totalul activelor deținute, față de 4% în statele OECD. În contextul tranziției energetice, viitorii pensionari din România sunt semnificativ mai expuși riscurilor climatice decât cei din statele OECD.

În România, nu există niciun fond de pensii care să nu aibă investiții în industria energiei fosile și în momentul de față public nu este anunțată nicio intenție de a renunța la investițiile în industria energiei fosile.

Introducere

Raportul prezintă situația investițiilor în active din industria energiei fosile a fondurilor de pensii din Pilonul II din România în contextul global al schimbărilor climatice și al diminuării fondurilor investitorilor instituționali în activele din industria energiei fosile. Omenirea este confruntată în momentul de față cu o creștere rapidă a temperaturilor globale cu efecte foarte grave în cazul în care emisiile de dioxid de carbon provenind din arderea combustibililor fosili, cărbune, gaz și petrol, nu sunt reduse accelerat în următoarele decenii. Într-o lume în care consumul și investițiile în energia fosilă sunt reduse semnificativ pentru a menține temperatura medie globală la niveluri mai puțin periculoase, o mare parte din activele din industria fosilă vor deveni active neperformante, adică nu vor putea produce randamentele promise și în plus vor necesita bani suplimentari pentru închidere și plata daunelor de mediu care le vor fi imputate. În România, fondurile de pensii private obligatorii, Pilonul II, dețin investiții semnificative în companii din industria energiei fosile, încorporând astfel riscul ca randamentele pe termen lung ale viitorilor pensionari, mai ales generațiile care abia au intrat în câmpul muncii, să devină foarte mici sau chiar negative.

În România, din cauza unor probleme mult mai presante, agenda publică este puțin spre deloc ocupată de implicațiile pe termen mediu și lung ale încălzirii globale pentru cetățenii actuali și viitori ai țării. Prezentul raport își propune, analizând investițiile fondurilor de pensii private obligatorii în industria fosilă, să aducă în dezbatere aceste implicații și să creeze premisele pentru ca industria pensiilor private să își reducă expunerea la activele din energia fosilă și să își reorienteze investițiile către active cu șanse reduse de a deveni neperformante în următoarele decenii.

Contextul Global

Raportul IPCC (International Panel on Climate Change), lansat în Octombrie 2021, descrie în capitolul adresat decidenților politici că activitatea oamenilor a condus și conduce în mod neechivoc la încălzirea atmosferei, oceanelor și a pământului. Fiecare din ultimele decenii a fost în mod succesiv mai cald decât oricare altă deceniu începând cu 1850. Arderea combustibililor fosili a încălzit climatul cu o viteză fără precedent în ultimii 200 de ani. Fenomene extreme observate în toate regiunile globului precum valuri de căldură, precipitații masive, secete și ciclonuri tropicale sunt din ce în mai clar atribuibile schimbărilor climatice produse de gazele cu efect de seră, precum dioxidul de carbon rezultate din urma arderii combustibililor fosili. O încălzire globală între 1.5 grade Celsius și 2 grade Celsius e foarte probabil să fie depășită în absența unei reduceri semnificative a emisiilor de dioxid de carbon. Într-un scenariu în care încălzirea globală continuă într-un ritm accelerat consecințele cele mai importante sunt legate de creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme precum valurile de căldură, ploi masive, secete și ciclonuri. Pe scurt, fenomene meteo care aveau o intensitate relativ normală devin din ce în ce mai extreme într-o lume în continuă schimbare climatică. Cu cât încălzirea globală va fi mai puternică, cu atât riscurile legate de fenomenele meteo extreme vor fi mai mari, inclusiv consecințele economice și cele legate de adaptarea la noile realități (IPCC, 2021).

Recenta conferință COP 26 de la Glasgow, Scoția, reafirmă faptul că limitarea încălzirii globale la 1.5 grade Celsius necesită o reducere accelerată și semnificativă a emisiilor de dioxid de carbon, o reducere cu 45% până în 2030 și ajungerea la net zero emisii de dioxid de carbon până în 2050. Documentul final pune accentul pe finanțarea necesară măsurilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și adaptării noilor condiții climatice. Acordul de la Paris din 2015 cere implicit ca 80% din resursele de cărbune, 50% din cele de gaz și 33% din cele de petrol să rămână neexploatate pentru limitarea încălzirii globale (COP 26).

Un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) lansat în 2020 în care sunt prezentați pașii de urmat pentru atingerea obiectivului Net Zero emisii de carbon până în 2050 precizează că sectorul energiei fosile este responsabil de trei sferturi din emisiile de dioxid de carbon. Obiectivul poate fi atins prin integrarea accelerată a energiilor regenerabile și creșterea eficienței energetice, printre altele urmând ca utilizarea energiei fosile să scadă de la 80% astăzi din consumul total de energie până la 20% în 2050. Mesajul cheie este cel legat de faptul că în afara proiectelor de energie fosilă dezvoltate până în 2021, ținta de net zero emisii de carbon presupune că niciun proiect nou de gaz și petrol să nu fie dezvoltat și mai ales nicio mină nouă de cărbune să nu fie dezvoltată (IEA, 2021).

Un articol publicat în 2020 estimează că doar o mică parte din fondurile de pensii din OECD gestionează 79 miliarde de euro în active lichide de energie fosile, iar în total se estimează că ar gestiona până la un maxim de 828 miliarde de euro. Articolul concluzionează că deși există pași făcuți pe mai multe paliere, de la retragerea investițiilor în active de energie fosile la influențarea companiilor pentru a deveni mai puțin emitente de dioxid de carbon, eforturile de până acum nu sunt suficiente pentru a fi aliniate cu obiectivele Acordului de la Paris. Începând din 2010, presiunea asupra fondurilor de investiții, instituțiilor financiare, fondurilor de pensii și a băncilor a crescut în vederea reducerii și eliminării investițiilor în activele de energie fosilă iar până în 2020 aproximativ 12.5 Trilioane EUR au fost retrase sau sunt în curs de retragere din industria energiei fosile (Rempel, 2020).

În România, discuția această nu a avut loc și încă nu are loc. Raportul acesta își dorește să schimbe această situație de fapt, mai ales având în vedere că investițiile fondurilor de pensii locale, ca procent din totalul activelor administrate, sunt mai mari decât cele ale fondurile de pensii din OECD analizate în articolul menționat.

Metodologie

Pentru realizarea acestui raport, au fost utilizate date publice despre evoluția fondurilor sub adminsitrare în Pilonul II. De asemenea, date publice referitoare la investițiile pe tipuri de active la data de 30 Iunie 2021 au fost luate în considerare. Investițiile în active din energia fosilă au fost analizate raportat la totalul fondurilor sub administrare și la totalul fondurilor investite în acțiuni listate la Bursa de Valori București. Raportul nu curpinde expunerea la companii din energia fosilă listate pe alte burse sau prin intermediul altor instrumente mai puțin transparente. Aceste instrumente reprezintă o parte foarte mică din totalul activelor sub administrare ale fondurilor de pensii private obligatorii. O altă parte a fondurilor potențial expuse la energia fosilă o reprezintă activele de obligațiuni corporative. La fel că în cazul expunerilor pe alte burse, acestea reprezintă o mică parte din fondurile administrate. Finalmente, pentru descrierea situației globale, au fost utilizate rapoarte de analiză ale IPCC și IEA.

Istoria Pilonului II – Descrierea sistemului

Sistemul de pensii private obligatorii, Pilonul II, este reglementat prin Legea nr. 111/2004 și completată prin Legea nr. 23/2007. La introducere, acestea au fost obligatorii pentru toate persoanele de până în 35 de ani care erau asigurate potrivit potrivit prevederilor din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Cei peste 35 de ani au putut opta pentru sistemul de pensii private obligatorii. În prezent, orice persoană sub vârsta de 35 de ani care intră în câmpul muncii și devine asigurată în sistemul public de pensii, reglementat de Legea 263/2010, este automat înrolată în sistemul pensiilor private obligatorii. Sistemul pensiilor private obligatorii funcționează prin alocarea unei părți a contribuției angajaților la asigurările sociale, practic contribuția pentru pensie, către fonduri private administrate de societăți de investiții care sunt supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Fondurile private de pensii au mandate clar definite referitor la tipul de active în care pot investi, cea mai mare parte a fondurilor fiind investite în titluri de stat, active considerate cu un risc investițional scăzut. Sistemul a început prin alocarea a 2% din baza de calcul în 2008 cu prevederea ca contribuția să crească la 6% în 10 ani (Ministerul Muncii, 2021). Din cauza situației sistemului public de pensii, în 2021 contribuția reglementată prin lege este de 3.75% din baza de calcul de 25% de contribuții pentru asigurări sociale. Peste 7 milioane de români sunt înrolați în sistemul pensiilor private obligatorii. În momentul în care asigurații ajung la pensie, aceștia primesc pe lângă pensia din Pilonul I, sistemul public de pensii, o pensie adițională plătită din fondurile Pilonului II în funcție de contribuție și randamentul fondului. Randamentele obținute în primii 14 ani ai sistemului sunt situate între 7.1% și 8.64% pe an, în timp ce inflația medie anuală în perioada această a fost de 3.11%. Randamentul real a fost astfel de 4.76% pe an.

Figura 1 prezintă evoluția contribuțiilor virate către Pilonul II de pensii. În mai 2008, prima lună în care au înregistrate viramente, acestea au fost de 88 milioane de RON. În iunie 2021, viramentele în contul s-au ridicat la 827 milioane de RON. În total, la sfârșitul lui iunie 2021, valoare activelor aflate sub administrare în Pilonul era de 84.4 Miliarde de RON.

Fondurile din Pilonul II de pensii sunt administrate de un număr de 7 instituții financiare, conform Figurii 2. NN Pensii este cel mai mare administrator de fonduri din sistem cu 29.4 Miliarde RON sub administrare la 30 iunie 2021, echivalentul unei cote de piață de 35%. Allianz-Țiriac (AZT Viitorul Tău) administra 18.2 Miliarde de RON la sfârșitul aceleași perioade, echivalentul unei cote de piață de 22%. Metropolitan Life administra 11.6 Miliarde RON, echivalentul unei cote de piață de 14%. Restul de 4 instituții financiare din sistem administrau între 3.2 Miliarde RON și 8.4 Miliarde de RON.

Figura 3 prezintă situația investițiilor fondurilor din Pilonul II în funcție de tipul de active. Majoritatea investițiilor, 63%, se află în titluri de stat, datorie emisă de state suverane, active considerate, în general cu risc redus și randament pe măsură. Următoarea clasa de active ca pondere din totalul activelor e reprezentată de acțiuni listate, 24%. Aproape 6% din activele fondurilor de pensii sunt investite în datorie corporativă, obligațiuni emise de către societăți comerciale. Restul de 7% din active sunt împărțite între obligațiuni supranaționale, fonduri mutuale, instrumente derivate, instrumente alternative, obligațiuni municipale și cash în bănci.

Figura 4 prezintă evoluția investițiilor în diferite clase de active ca pondere din totalul activelor în perioada mai 2008 – iunie 2021. Evoluția deținerilor de titluri de stat variază între un minim de 42% în Mai 2008 la un maxim de 76% în Martie, 2013, ajungând la 63% în Iunie 2021. Evoluția investițiilor în acțiuni listate prezintă o variație mai semnificativă, această fiind între 1% în Februarie 2009 și un maxim de 25% în iunie 2021. Acțiunile listate au crescut semnificativ ca pondere a activelor administrate în ultimii 10 ani pe fondul evoluțiilor solide ale burselor după criza financiară din 2008-2009 și a creșterii activelor sub administrare. Investițiile fondurilor de pensii din Pilonul II în acțiuni listate sunt o sursă semnificativă de randamente, dar așa cum arată secțiunea următoare, pe termen lung acestea pot deveni o sursă semnificativă de pierderi și randamente sub așteptări având în vedere structura investițiilor și expunerea la sectorul energiei fosile.

Investițiile în sectorul energiei fosile

32% din total investițiilor în active listate se află în acțiuni din industria energiei fosile (figura 5), echivalentul a 5.2 Miliarde de RON dintr-un total de 16.2 Miliarde de RON investite în acțiuni listate. NN Pensii deține 1.9 Miliarde RON în acțiuni din industria fosilă, urmată de Allianz-Țiriac cu 1.1 Miliarde RON, Metropolitan Life cu 0.85 Miliarde RON, restul administratorilor deținând sub 0.5 Miliarde RON investite în industria energiei fosile. Clasamentul reflectă mărimea administratorilor în funcție de totalul activelor administrate. La nivelul întregului activ administrat de fondurile de pensii obligatorii din România, la sfârșitul lui iunie 2021, investițiile în acțiuni din industria energiei fosile reprezintă un total de 6.2%, 5.24 Miliarde de RON dintr-un total de 84.4 Miliarde de RON, o expunere semnificativ mai mare față de cea a fondurilor de pensii din OECD, estimată a fi 4% din totalul activelor (Rempel, 2021).

Figura 6 prezintă un top al expunerii la industria fosilă în funcție de ponderea investițiilor din totalul activelor aflate sub administrare. Metropolitan Life are cea mai mare expunere absolută, 7.3% din totalul activelor sub administrare, NN Pensii urmează cu 6.3% din totalul activelor, pe locul trei aflându-se Allianz Țiriac cu 6.23% din totalul activelor.

Un număr de patru companii listate la Bursa de Valori București totalizează întreaga expunere a industriei pensiilor private obligatorii. 53% din totalul investițiilor în industria energiei fosile este reprezentat de Petrom, Romgaz urmând cu 34% și Transgaz cu 13%. O expunere marginală este reprezentată de către investițiile în acțiunile Conpet.

Implicațiile investițiilor în energia fosilă

Investițiile în industria combustibililor fosili prezintă, istoric, randamente solide pe termen scurt și mediu, sunt în genere acțiuni lichide și cu dividende plătite anuale. Din aceste motive, aceste acțiuni au fost de-a lungul timpului preferate de investitorii instituționali precum fondurile de pensii. În România, situația este cu atât mai dificilă cu cât piața de capital este relativ mică, firmele care se califică pentru investițiile fondurilor de pensii sunt puține și astfel observăm investiții mult mai mari în industria combustibililor fosili decât în țările OECD.

Investițiile în industria combustibililor fosili prezintă două probleme majore. Prima este de natură financiară. Într-o lume în care emisiile de carbon datorate folosirii combustibililor fosili sunt țintite a fi reduse, companiile din sector nu au un viitor financiar solid și nu mai pot oferi pe termen lung randamentele pe care le ofereau în trecut. Riscurile cu care companiile din industrie se confruntă au crescut semnificativ o dată ce politicile legate de schimbările climatice devin din ce în ce mai stringente. Emisiile de carbon au prețuri din ce în ce mai ridicate în Uniunea Europeană, iar riscurile ca mare parte din activele deținute de companiile din industria combustibililor fosili să devină active neperformante este în creștere. Din aceste motive, investițiile în industria fosilă din fondurile de pensii riscă să ofere randamente mult scăzute viitorilor pensionari față de ceea ce fondurile de pensii au obținut în trecut.

A două problemă a investițiilor în industria combustibililor fosili este una etică, nu mai puțin relevantă decât cea financiară. Actualii contribuabili la fondurile de pensii private obligatorii reprezintă viitorii pensionari de peste 20-30 de ani, cei care vor trăi zilnic cu efectele schimbărilor climatice, în cazul în care acestea nu sunt ținute sub control. Astfel, fondurile de pensii, prin investițiile actuale, cresc șansele că viitorii pensionari să trăiască într-o lume mult mai dificil de navigat și potențial foarte dificil de navigat în cazul în care cele mai sumbre predicții referitoare la schimbările climatice devin realitate. În esență, datorită unui câștig pe termen scurt, din ce în ce mai incert, viitorii pensionari riscă să trăiască într-o lume mult mai dificilă decât cea pe care și-o doresc.

În ultimul deceniu, din ce în ce mai multe țări își asumă ținte de reducere a consumului de combustibili fosili și reducere a emisiilor de dioxid de carbon, iar societățile din sectorul energiei fosile au devenit ținta unor cereri legitime de reducere a activităților din acest domeniu.
Industria fosilă este asociată cu un risc investițional semnificativ în contextul tranziției energetice ceea poate afecta randamentele obținute de viitorii pensionari, în cazuri extreme putând duce la pierderi semnificative.

Fondurile de pensii private obligatorii au o expunere semnificativ mai mare față de fondurile echivalente din statele OECD ceea ce sugerează o lipsa acută de percepție a riscului climatic și încorporare a acestuia în strategiile de investiții.

Concluzii

Fondurile de pensii românești investesc semnificativ mai mult decât fondurile de pensii din OECD în industria combustibililor fosili expunând astfel viitorii pensionari la riscuri de performanță scăzută sau pierderi asociate acestor industrii. Mai mult, contribuie la o lume în care viitorii pensionari, mult mai sensibili și atenți la problemele climatice actuale, nu și-o doresc.

Lipsa de ținte solide de investiții pe piața de capital românească face ca investițiile în industria combustibililor fosili ale fondurilor de pensii din România să fie mult mai mari, în termeni relativi, decât cele din statele OECD.

România nu are niciun fond de pensii care nu investește în combustibilii fosili iar până în momentul de față nicio discuție referitoare la alinierea investițiilor din fondurile de pensii private obligatorii cu țintele Acordului de la Paris nu există. Prezentul raport își propune să schimbe această stare de fapt și să creeze premisele diminuării și eliminării investițiilor fondurilor private de pensii în industria combustibililor fosili.

---

Referințe

Arthur Rempel, Joyeeta Gupta, Conflicting commitments? Examining pension funds, fossil fuel assets and climate policy in the organisation for economic co-operation and development (OECD), Energy Research & Social Science Volume 69, November 2020

Ziarul Financial, Ce randamente anualizate are fiecare din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II de la înfiinţarea din 2008 încoace, Iulie 2021

Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), 2021

Agentia Internationala pentru Energie, Net Zero by 2050. A Roadmap for the Global Energy Sector, June 2021

Intergovernmental Panel on Climate Change, Climate Change 2021. The Physical Science Basis. Summary for Policy Makers.

United Nations, Conference of Parties 26, 2021