Pacienți Covid îți mulțumesc

Visăm la acea zi în care, atunci când vom merge la spital, vom simți că sănătatea și viețile noastre sunt cu adevărat importante. Acum doi ani, Anduța, colega noastră, a trăit exact reversul, când soțul ei a ajuns la spital, cu fractură de coloană. Iată povestea ei:

Era o zi de vineri și medicul ortoped deja plecase acasă. A venit doar un medic de gardă și ne-a spus să așteptăm, iar pacientul să stea cuminte în pat, fără să se miște. De teamă că se pierde timp prețios și că asta ar putea fi periculos pentru soțul meu, m-am apucat să sun la medici din cercul personal de cunoștințe. Așa am aflat că unui pacient imobilizat ar trebui să i se administreze zilnic o anumită injecție, pentru a evita coagularea sângelui și, astfel, complicații suplimentare.

Alarmată, am întrebat asistenta șefă când i se va administra această injecție și soțului meu. Mai ales că un alt pacient din salon, tot imobilizat și el, ne-a spus că lui i se face acea injecție. Ea s-a uitat într-un dosar și mi-a răspuns sec că „nu este în fișa de tratament”.

M-am panicat și mai mult. Am insistat să ia legătura de urgență cu doctorul. Spre surprinderea mea, tratamentul a fost modificat și soțul meu a primit și el serul anti-coagulant.

Dar am rămas șocată. Și acum mi-e groază să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă nu insistam.

Anduța a povestit ce s-a întâmplat cu soțul ei pentru că, în lipsa unor protocoale clare, pacienții sunt cei care suferă. Așa cum s-a întâmplat și cu cei care s-au vindecat de Covid-19. Unii dintre ei au rămas cu sechele grave sau au dezvoltat noi afecțiuni, din cauză că nu au fost monitorizați după vindecare.

În lipsa îndrumărilor medicale, foștii pacienți Covid au ajuns să se sprijine între ei. S-au organizat în grupuri pe Facebook. Din păcate, pe internet circulă multe sfaturi neavizate. De exemplu, o persoană care se plângea că îi cade părul după Covid a fost sfătuită să încerce diverse șampoane și vitamine. Abordarea corectă ar fi fost ca cineva să-i spună să meargă la doctor, pentru analize de sânge sau alte investigații necesare.

Au fost și pacienți Covid norocoși, cărora medicii le-au recomandat investigații amănunțite după vindecarea de Covid. Însă, în continuare, în România nu aveam un protocol clar, obligatoriu de urmat în cazul tuturor pacienților vindecați.

Așa că, la finalul lunii ianuarie 2021 am lansat petiția „Cerem program național de monitorizare medicală post-Covid-19!”. Îți mulțumim dacă ai semnat petiția. Nu știm dacă ai făcut-o pentru că ai trecut prin boală și ai fi avut nevoie de ajutor medical în continuare. Sau pentru că cineva drag ție a avut de suferit. Sau din solidaritate cu cei afectați. Dar când am văzut că aproape 10.000 de membri Declic au semnat petiția, am simțit că nu mai suntem singuri și trebuie să mergem mai departe.

A urmat un lung șir de emailuri și telefoane date la Ministerul Sănătății și la ministrul proaspăt numit atunci, Vlad Voiculescu. Le-am transmis insistent că aproape 10.000 de cetățeni le cer să asigure monitorizare medicală pentru toți pacienții vindecați de Covid-19. Am făcut și interpelări publice, în social media.

Reprezentanții ministerului au rămas mult timp insensibili la apelurile noastre. Dar nu ne-am descurajat. Imediat după ce actualul ministru, Ioana Mihăilă, și-a primit mandatul pe 21 aprilie, i-am scris și ei despre această petiție.

Avem o veste bună pentru tine. În sfârșit, la mai bine de un an de pandemie, avem și noi un protocol de reabilitare post-Covid-19. Este publicat în Monitorul Oficial din data de 26 Aprilie. De acum înainte, pacienți Covid din România vor fi monitorizați și tratați medical conform protocolului, inclusiv pentru diversele sechele lăsate de infecție.

Este o victorie la care ai pus umărul, alături de alți 9889 de membri Declic. Este o nouă dovadă că atunci când membrii Declic se implică, efortul nu e în van. Atunci când semnezi petiții sau le distribui sau le scrii politicienilor, ești parte activă din schimbarea în bine.

Cu toate acestea, nu e cazul să ne relaxăm și să credem că totul va merge ca pe roate. Încă mai sunt lucruri care trebuie clarificate. De exemplu, protocolul aprobă o metodă eficientă de tratament care implică respirarea de oxigen pur într-o cameră sau capsulă presurizată. Acestea se numesc camere hiperbare și, momentan, se folosesc doar într-un singur spital de stat: la Moinești, județul Bacău. Așa că va trebui clarificat modul în care vor avea acces la acest gen de terapie pacienți Covid.

Cu cei 1476 lei strânși pe această campanie am putut promova petiția în mediul online 2 săptămâni. Doar așa eforturile noastre au căpătat vizibilitate. Iar lupta pentru sănătate nu s-a terminat. Vrem spitale fără manageri numiți politic. Și vrem să avem o raportare corectă a infecțiilor intraspitalicești. Dar fără presiune constantă pe autorități, nu vom reuși să le atragem atenția.