Palmer: Anul acesta nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcţie. OARE?

Anul acesta nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcţie, iar pe râurile sălbatice ar putea fi interzis, prin lege, acest tip de construcţii, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, anunţă Agerpres.

‘Problema microhidrocentralelor mă preocupă încă de la începutul mandatului. Anul acesta, practic, nu există niciun fel de lucrare de microhidrocentrale în construcţie. A existat un val foarte entuziast de a se construi microhidrocentrale cu ceva ani în urmă. Multe dintre ele se pare că s-au făcut fără a se respecta avizele şi pentru asta România avut o situaţie de infringement. Eu, pentru că am vrut să ştiu mai pe îndelete ce se întâmplă, am dispus un control al Corpului de control al ministrului. Este un control care e finalizat, dar raportul este încă în curs de finalizare, pentru că este foarte complex. 

S-au investigat 40 de microhidrocentrale şi am vrut să ştiu mai ales dacă felul în care s-au dat avizele de către Apele Române şi de Agenţia de Protecţia Mediului a fost corect. De îndată ce va fi finalizat, ceea ce va fi probabil în următoarele săptămâni, o să vă comunicăm rezultatele, dar din câte am vazut draftul preliminar este de peste 350 de pagini. În paralel, am dispus către Departamentul de Ape să facă o inventariere la nivel naţional a râurilor de munte, a râurilor sălbatice, în special cele din arii protejate, astfel încât să avem o evidenţă clară şi să putem să dispunem ca pe acestea să fie complet interzisă prin lege construcţia de microhidrocentrale. În clipa de faţă colegii lucrează la modificarea Legii apelor‘, a explicat Cristiana Paşca Palmer.

Cristiana Pașca Palmer a subliniat, totodată, că pe râul Nera nu a fost avizată construcţia celor două microhidrocentrale. 

‘Pentru Nera, Asociaţia Bazinală locală, când s-a întrunit în comitetul de avizare tehnică, a dispus în unanimitate să nu avizeze construcţia celor celor microhidrocentrale pe Nera. Asta sper să fie o veste bună pentru reprezentanţii societăţii civile care s-au implicat foarte mult în această dezbatere‘, a spus ministrul Mediului.

Campania împotriva construirii de microhidrocentrale pe NERA
a fost inițiată de biologul Călin Dejeu.
ȘI TU POȚI INIȚIA PROPRIA CAMPANIE CHIAR ACUM!

Preşedintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera din Oraviţa, Cornel Popovici Sturza, declara, în februarie, pentru AGERPRES, că această construcţie de microhidrocentrale (MHC) pe râul Nera, ar putea avea efecte grave asupra biodiversităţii. 

‘Impactul execuţiei celor două microhidrocentrale este unul major asupra biodiversităţii, ca şi componentă a ecosistemului râului Nera, a părţii valoroase a biodiversităţii, care este statuată în zonă, prin arii naţionale protejate. Aceasta este una dintre probleme. Cea de-a doua se referă la legalitatea construcţiei acestora, adică avem dubii serioase în legătură cu studiul de impact, care evită, cu destul de multă abilitate, să spună ce s-a întâmplat în România, în ultimii 20 de ani, legat de execuţia de microhidrocentrale. În mod normal, acest studiu este dedicat publicului, care trebuie să ştie care este riscul unor asemenea execuţii. Nu în ultimul rând, cei mai mulţi oameni sunt revoltaţi de distrugerea peisajului din amonte de râul Nera, pentru că asemenea lucrări lasă urme adânci, ireversibile asupra acestei mirifice lumi din zonă’, declara, la momentul respectiv, Cornel Popovici Sturza.  / sursa: Agerpres

Campania împotriva construirii de microhidrocentrale pe NERA
a fost inițiată de biologul Călin Dejeu.
ȘI TU POȚI INIȚIA PROPRIA CAMPANIE CHIAR ACUM!

Fără să contestăm bunele intenții ale ministrului mediului, ne punem întrebarea firească dacă nu cumva domnia sa este dezinformată de angajații din subordine despre situația reală. Cu o simplă căutare pe internet putem găsi imagini care atestă declarațiile dlui Păvăloiu și filmările acestuia.  

”Septembrie 2016 este ultima lună în care Secuieul va mai fi o apă cu pești. Lovitura finală este amputerea râului pe o lungime de 6 km. Apa va începe să curgă prin conducta noii microhidrocentrale situată la confluența cu Gurghiul, albia se va transforma într-o serie de mici băltoace colmatate. […] Păstrăvii urcau toamna pentru a depune icre, alevinii eclozați din icrele necolmatate peste iarnă se încăpățânau să supraviețuiască în apa ce venea aproape tot timpul tulbure de la trasul lemnelor sau de la ploile ce formau viroage. Trăiau și câteva specii protejate, locul fiind inclus în situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu.
De-a lungul Secuieului vedeai tăblițe pe care scria „Pescuitul interzis! Zonă de protecție și refacere.” Mai lipsea un rând „Permisă construirea de microhidrocentrale”. Dar unii l-au completat prin semnăturile și avizele emise de instituțiile responsabile, plus câțiva specialiști cocliți de foame. Lucrările au început în această primăvară cu rapiditate și în deplină discreție. Probabil că și în legalitate, pentru că din toate aprobările transpar sforțările de a evidenția respectarea procedurilor.

sursa text și foto: 11 septembrie / aici.