Participă la dezbaterea publică pentru ILVA
Apel pentru salvarea rîului ILVA
Apel pentru salvarea rîului ILVA
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud anunţă publicul interesat asupra depunerii raportului privind impactul asupra mediului, pentru proiectul „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”, propus a fi amplasat în localitatea Lunca Ilvei, cursul mijlociu şi inferior al râului Ilva, comuna Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud, titular SC HYDROELECTRIC ENGINEERING SRL.
Tipul deciziei posibile luate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud poate fi emiterea sau respingerea acordului de mediu.
Raportul poate fi consultat aici: https://goo.gl/L3U8vf
——–
Biologul Călin Dejeu a formulat observații la acest raport și face un apel către toți cei ce vor să dea o mână de ajutor să transmită și ei observații.
PS: Nu uitați să adăugați numele și adresa. Observațiile trebuie trimise către adresa [email protected].
Mulțumim!
Călin Dejeu
și echipa de-clic
——–
OBSERVATII referitoare la proiectul „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”
Subsemnatul ………., domiciliat în……………………….
doresc să fac următoarele observații în cadrul dezbaterii publice pe marginea proiectului „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”:
Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Scoatere temporara din fond forestier national a suprafetei de 0,7242 ha teren forestier pentru amenajare hidroenergetica Lunca Ilvei” este mai mult decat incomplet, pentru ca nu s-a efectuat o reala evaluare a impactului cumulativ al acestui proiect impreuna cu proiectul „Amenajare hidroenergetica pe raul Ilva, amonte de satul Lunca Ilvei”. Decizia de incadare in urma careia s-a intocmit acest raport mentioneaza foarte clar ca:
„Potrivit prevederilor art.5, alin.(3) din OMMP nr.135/2010, in situatia in care o investitie se realizeaza etapizat evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza pentru intreaga investitie.
Avand in vedere impactul cumulat al proiectului propus cu proiectul de amenajare hidroenergetică, lucrările necesare pot avea impact asupra mediului, inclusiv asupra florei şi faunei din zonă…”
Evaluarea impactului asupra mediului trebuia deci sa se faca pentru intreaga investitie, adica si pentru scoaterea din fondul forestier si pentru amenajarea hidroenergetica. In raport, la sectiunea 2.4.2.2. se mentioneaza ca „nu este necesara folosirea de apa”. Nici nu putea exista o dovada mai clara ca evaluarea s-a facut de fapt doar pentru scoaterea din fondul forestier, iar referirile care mai apar cu privire la amenajarea hidroenergetica sunt doar date „de umplutura”, ca majoritatea textului.
Trecand peste aceasta lacuna majora, care face imposibila acceptarea raportului, este esential ca APM Bistrita-Nasaud sa treaca peste doua „cutume” abuzive ale Agentiilor pentru Protectia Mediului. Una o constituie „cutuma” de a nu respinge rapoartele privind impactul asupra mediului, oricat de slaba ar fi calitatea lor. Iar cea de-a doua este „cutuma” de a emite acte de reglementare pe baza unor avize de gospodarire a apelor evident ilegale. Decizia Curtii Europene de Justitie in cazul C-461/13 clarifica faptul ca deterioararea starii corpului de apa, chiar si cu o singura clasa, pe un singur element calitativ, este ilegala. Iar proiectul presupune afectarea continuitatii corpului de apa (o scara de pesti nu reface decat partial continuitatea corpului de apa), alterarea totala a cantitatii si dinamicii debitului, subtraversari si regularizarea albiei, deci deteriorarea ampla a elementului calitativ „parametri hidromorfologici care sustin parametrii biologici”. Un debit de servitute de doar 0,066 metri cubi pe secunda, pe un curs de apa montan, este incompatibil cu supravietuirea faunei piscicole pe termen mediu si lung, deci este vorba si de o deteriorare accentuata a elementului calitativ „parametri biologici”. Faptul ca Agentiile pentru Protectia Mediului, desi art. 1, alin (2) din OUG 195/2005 prevede clar ca si apa, peisajul, fiintele vii, sistemele naturale in interactiune fac parte din mediu, lasa integral problema degradarii starii corpului de apa pe seama Apelor Romane, reprezinta o practica nociva si abuziva.
Se observa ca proiectul este mult supradimensionat fata de debitul acestui mic curs de apa. Conducta de aductiune are un diametru de 0,9-0,8 metri (pag. 18) deci un diametru mai mare decat la proiectul MHC de pe Raul Alb din Retezat, rau cu debit incomparabil mai mare decat Ilva. Este de notorietate publica faptul ca frecvent microhidrocentralele din Romania nu respecta debitul de servitute. In aceste circumstante autoritatile de mediu ar trebui sa respecte principiul precautiei si sa respinga cererea pentru emiterea acordului de mediu.
In raport, la pag. 12, scrie ca: „lucrarile propuse … se integreaza in mod firesc in planul de amenajare a bazinului hidrografic Somes-Tisa”. Sa intelegem ca acest plan, care trebui intocmit in baza legii 107/1996, incalca art. 2^1, alin. (1), litera a) din aceeasi lege?
Inca de la inceput (expunerea unor definitii) se observa ca raportul, de 95 de pagini, abunda in date nerelevante, fapt ce are ca efect distragerea atentiei functionarilor care trebuie sa-l parcurga de la problema concreta de mediu. Culmea este ca autorii raportului, cei care il “consolideaza” cu definitii, nu au citit nici macar definitiile din actul normativ de baza al protectie mediului, OUG 195/2005. In acest act avem urmatoarea definitie:
“microorganism – orice entitate microbiologica, celulara sau necelulara, capabila de replicare sau de transfer de material genetic, inclusiv virusurile, viroizii si celulele vegetale si animale in culturi;” Dar in raport apare sintagma “microorganisme, virusi”. De parca virusurile n-ar fi microorganisme. Plus ca folosirea pluralului gresit pentru aceste microorganisme este antologica pentru cei care nu au o pregatire consistenta in domeniul biologiei. Si nu poti face o evaluare a impactului unei „investitii” care afecteaza direct si masiv un ecosistem (cursul de apa) si afecteaza direct alt ecosistem (padurea din care se defriseaza o fasie) daca nu ai cunostinte esentiale de biologie.
In ce priveste firma care a intocmit raportul, la pag. 15 scrie ca „toate studiile elaborate de catre societatea SC Enviromep SRL s-au derulat cu succes, toate fiind aprobate de catre beneficiarul final si finalizate cu emiterea acordurilor/avizelor/autorizatiilor de mediu corespunzatoare.” Ceea ce nu este adevarat, din moment ce in urma studiul de evaluare adecvata pentru proiect de microhidrocentrala pe Lotrioara, jud. Sibiu, administratia sitului Natura 2000 Frumoasa a emis aviz negativ pentru acel proiect, proiect considerat un adevarat ecocid:
La pag. 21 se mentioneaza, tendentios, ca „durata maxima a lucrarilor de scoatere temporara din fond forestier nu va depasi trei luni calendaristice”, de parca dupa cele trei luni s-ar reveni la starea initiala, cu arbori maturi, si nu dupa zeci de ani. La paginile 21-22 este propaganda MHC-ista, care ignora complet faptul ca este un nonsens sa protejezi mediul distrugand natura, ca raportul intre impactul de mediu si cantitatea de energie produsa este enorm in cazul microhidrocentralelor:
http://www.raurileromaniei.ro/#irf
Si ignora faptul ca impotriva Romaniei este deja declansata procedura de infringement datorita microhidrocentralelor, iar scrisoarea de punere in intarziere mentioneaza clar ca cele cateva zeci de proiecte enumerate in ea sunt doar cu titlu de exemplu si este vorba de o problema sistemica. Autorizarea de catre o agentie pentru protectia mediului a unui nou proiect MHC, care cel mai probabil va ingrosa documentatia care va fi inaintata Curtii Europene de Justitie, ar fi o actiune iresponsabila.
In raport gasim si „jumatati de adevar” tendentioase si grave. La pag. 22 scrie ca „documentatia privind scoaterea temporara din fond forestier a fost intocmita si avizata de catre Ocolul Silvic Vapea Ilvei”, de parca din punct de vedere al legislatiei silvice n-ar fi nicio problema. Cand in realitate, conform adresei Garzii Forestiere Cluj cu nr. 14892/16.11.2016, in data de 30.08.2016 au fost facute verificari la fata locului si s-a constatat ca la lucrarile pentru acest proiect MHC au fost taiati ilegal 27 de arbori, fapt pentru care a fost constituit dosarul penal nr. 1428/P/2016. De asemenea, in 30.09.2016 s-a constatat continuarea despaduririi ilegale pentru acest proiect MHC. Garda Forestiera Cluj a respins solicitarea titularului privind aceasta scoatere temporara din fondul forestier, deoarece ”emiterea unei decizii de aprobare cu efect retroactiv nu mai este posibila avand in vedere stadiul avansat al lucrarilor executate in fondul forestier national cu incalcarea prevederilor Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic)”.
Este de-a dreptul siderant ca raportul intra in amanunte precum valorile limita de expunere la motorina (pag. 24), schimbare acumulatorilor auto (pag. 25), limita nivelului de zgomot admis la locul de munca (pag. 28), directia vantului in caldarile glaciare din Rodnei (cu totul alta locatie decat cea a proiectului; pag. 47) fonduri pentru organizarea de santier (pag. 34), radiatiile emise (pag. 27) etc., dar ignora impactul pe care il are asupra ecosistemului acvatic pierderea majoritatii absolute a debitului. Apa este prezentata doar ca o substanta, nu ca elementul esential al ecosistemului acvatic agresat. Dar nici macar afectarea substantei nu este analizata. Apa in cazul debitului de servitute isi schimba radical proprietatile (de exemplu este mai putin oxigenata) fata de cea din cazul regimului natural.
Raportul abunda in date false sau inadecvate:
– „Lungimea conductei s-a micsorat de la 5154 m la 3775,65 m. Acest lucru duce la un impact pozitiv asupra mediului” (pag. 6). In realitate este vorba de diminuarea impactului negativ, nu de un impact pozitiv. Este de notorietate publica faptul ca microhidrocentralele au un impact devastator asupra corpurilor de apa, este siderant sa se foloseasca sintagma „impact pozitiv” referitor la un proiect de microhidrocentrala. Mai mult, aceasta modificare a amplasamentului rezulta din Decizia etapei de incadrare (din 29.11.2016) ca a fost deja evaluata de catre APM in 2014. Evaluarea impactului asupra mediului trebuie sa se faca pe datele actuale ale proiectului propus spre a primi acord de mediu, nu pe date „istorice” care au fost deja evaluate.
– La pag. 42 scrie ca: ”in perioada de functionare a obiectivului, factorul de mediu apa nu va fi afectat, dat fiind faptul ca va fi respectat regimulul hidrologic, asigurandu-se un debit de servitute de 0,066 mc/s. De asemenea, acest debit de servitute se va reface prin aportul a 8 afluenti”.
Este cea mai mare aberatie din acest ”studiu”. Factorul de mediu apa nu ar fi afectat daca s-ar mentine regimul hidrologic natural, un regim total diferit de debitul de servitute. Debitul de servitute reprezinta doar 11% din debitul mediu al raului, care este de 0,6 mc/s. Sa spui ca factorul de mediu apa nu este afectat, in asemenea conditii, este ca si cum ai spune ca daca defrisezi 89% dintr-o padure nu afectezi padurea! Debitul de servitute nu se ”reface”, ci se asigura la captare, iar afluentii existau si inainte de functionarea hidrocentralei, asa ca aportul lor nu schimba cu nimic gravitatea impactului.
– Se prezinta pe pagini intregi clima Muntilor Rodnei, desi proiectul este localizat in Muntii Bargau.
– calculul privind amprenta de carbon, de la pagina 52, ignora complet diminuarea fixarii carbonului datorita distrugerii/deteriorarii ecosistemelor in urma impactului direct si indirect al microhidrocentralei. Este doar amintita, fara sa fie introdusa in calcul, cantitatea de CO2 pe care ar fi asimilat-o arborii taiati, dar impactul direct si indirect al hidrocentralei asupra ecosistemelor este incomparabil mai mare. Culmea este ca se descrie clima Muntilor Rodnei dar se ignora modificarea microclimatului, generata de secarea aproape completa a cursului de apa, si impactul ei asupra biomasei, chiar si pe versanti.
– la pag. 56 scrie ca ”se pot lua in considerare fenomene de depuneri atmosferice datorita traficului rutier din zona (DN 7)”, desi DN 7 este la 180 de kilometri si calea ferata este la o distanta de ordinul kilometrilor fata de microhidrocentrala. Dar impactul real si semnificativ al hidrocentralei asupra mediului nu s-a luat in considerare.
– la pag. 62 scrie ca ”aceasta zona nu este inclusa in nicio categorie de arie protejata”, dar se ignora faptul ca sectorul inferior al raului Ilva este inclus in sit Natura 2000, si calitatea apelor din aval depinde de calitatea apelor din amonte. Efectele distrugerii ecosistemului in amonte se propaga spre aval, chiar si pe distante mari.
– la pag. 67 scrie ca: ”Functionarea MHC nu afecteaza speciile de plante sau animale caracteristice zonei”. Desi pe pagina precedenta se recunoaste prezenta a trei specii de pesti. Cum pot pestii sa nu fie afectati de disparitia habitatului lor?
– la pag. 68 se insinueaza ca microhidrocentralele nu ar implica modificari ale peisajului, cand in realitate tocmai modificarea peisajului, mutilarile generate de amplasarea aductiunilor si barajelor si aspectul dezolant al vailor de munte fara apa sau strabatute de un firicel insignifiant de apa reprezinta principala cauza a amplei indignari publice generate de microhidrocentrale.
– la pag. 69, la impactul socio-economic, scrie ca ”micro-hidrocentralele reprezinta o modalitate ecologica de obtinere a energiei electrice” de parca poluarea ar fi singura problema de mediu. Se ignora faptul ca un proiect impotriva caruia au semnat peste 2400 de cetateni este cert ca are un impact socio-economic negativ semnificativ:
https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/stopati-distrugerea-vaii-ilvei
– la pag. 79 scrie: ”Factorul de mediu asezari umane va fi influentat pozitiv de functionarea obiectivului”, cand in realitate mutilarea vaii de munte va afecta negativ si semnificativ calitatea vietii localnicilor.
Alte lacune majore:
– la sectiunea ”2.7 Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului” trebuia prezentat ce prevede PUG-ul comunei pentru aceasta zona.
– la sectiunea ”3.4 Activitati de dezafectare” nu scrie ce se-ntampla cu conducta, cu lucrarile de taluzare, de regularizare. Daca vor fi abandonate aceste elemente sau se va face o renaturare, o aducere a cursului de apa la o stare cat mai apropiata de cea initiala.
– la sectiunea 5.1.2 se prezinta impactul mediului asupra investitiei si nu invers.
– la sectiunea 5.3.3 sunt date inutile, pentru ca proiectul, prin natura sa, are impact semnificativ asupra cursului de apa, nu asupra aerului. Dar si aceste date inutile nu sunt conform legislatiei. Conform Ordinului 3299/28.08.2012, pentru emisii de foloseste Ghidului EMEP/EEA, si nu CORINAIR. Si este disponibil chiar si un Ghid EMEP/EEA din 2016.
– la pagina 80, la monitorizare, lipseste monitorizarea continua a respectarii debitului de servitute.
Pe ansamblu, intreg studiul abunda in date nerelevante, este ”deturnat” spre a distrage atentia de la impactul semnificativ asupra ecosistemului acvatic, care este ignorat.
Studiul se incheie (la pag. 83, inaintea rezumatului), cinic si fals, cu fraza:
”Efectele benefice ale proiectului constau in faptul ca investitia va permite accesul la energie neconventionala ieftina.”