PNRR: vești proaste

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) părea a fi luminița de la capătul tunelului.

Cele 29,2 miliarde de euro, pe care România ar urma să le primească în următorii 5 ani, puteau fi folosite pentru salvarea mediului și încetinirea efectelor schimbărilor climatice. Din păcate, însă, PNRR pare a fi un alt împrumut irosit pe proiecte învechite, la care alte țări europene au renunțat demult.

Aerul e tot mai poluat, industria lemnului continuă să ne taie pădurile, în vreme ce băieții deștepți din energie inventează basme despre noua tehnologie cu hidrogen (ca să pompeze tot gaz în instalațiile de căldură). Viitorul pare, mai degrabă, o poveste de groază.

În timpul discuțiilor despre redactarea PNRR, Comunitatea Declic s-a implicat în aproape toate domeniile. Zeci de mii de membri au scris Guvernului pentru a cere monitorizări video la intrările în păduri. Alte mii de membri Declic au fost prezenți la dezbaterea live cu fostul ministru al fondurilor europene, Cristian Ghinea, în care am cerut investiții în energie verde. Ne-au fost alături la dezbatere experți din domeniul energiei, care au argumentat de ce gazul nu poate fi combustibil de tranziție.

Cristian Ghinea ne-a asigurat că nu vor fi făcute investiții în gaz, ci doar în energii curate. Iar ministrul Mediului, Tanczos Barna, a promis că banii din PNRR vor fi folosiți și pentru monitorizarea pădurilor. Cum ne așteptam, însă, promisiunile celor doi oficiali au fost deșarte. Ele nu se regăsesc în varianta finală a planului pentru care Ursula Von der Leyen a venit în România „să își dea dea binecuvântarea”.

Capitolul păduri:

În ceea ce privește domeniul păduri, am câștigat, după întâlnirile avute de membrii Declic cu ministrul Ghinea, eliminarea din PNRR a finanțării cabanelor de vânătoare și a drumurilor forestiere. Dar am pierdut ceva și mai important: protecția pădurilor.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, și-a asumat public, la un protest Declic, că 20 de milioane de euro din PNRR vor fi folosite pentru paza electronică a pădurilor. Mai precis, banii ar fi trebuit să fie folosiți pentru sistemele de alerte satelitare și de monitorizare video cerute în două petiții Declic, pe care i le-am înmânat cu acea ocazie.

Totuși, în textul final al PNRR nu apar menționate cele două sisteme de monitorizare, ci doar o mențiune generală despre un „sistem informatic integrat” ce va contribui la supravegherea pădurilor. Nu știm dacă acest sistem înseamnă monitorizare video și satelitară. De aceea, pentru următorii ani, este esențial să fim atenți la investițiile care vor fi făcute, pentru a ne asigura că sistemul de monitorizare va fi implementat, pentru salvarea pădurilor.

Capitolul energie:

Extinderea rețelei de gaz este principala investiție finanțată din banii europeni. Sub masca hidrogenului combinat cu gazul, investiția pare a fi verde. De fapt, este doar modul în care băieții deștepți din energie au împachetat frumos energiile murdare, din combustibili fosili.

Gazul, de orice tip, natural sau combinat cu hidrogen, este cea mai ineficientă, scumpă și nesustenabilă soluție pentru încălzirea locuințelor. Există studii la nivel european care recomandă soluții mai eficiente de încălzire, cum sunt sistemele de termoficare sau pompele de căldură.

Nu ne putem permite alți 20-30 de ani de investiții în tehnologii experimentale, care la final să însemne aer poluat, mediu distrus și costuri mai mari. Am putea investi direct în energie verde, precum cea solară sau eoliană.

Investițiile în sănătate:

Și sănătatea a fost ignorată în PNRR. Monitorizarea infecțiilor intraspitalicești nu a fost integrată în sistemele digitale aprobate. Nici Ministerul Sănătății nu are planuri pentru implementarea unui sistem digital de raportare, iar pacienții rămân, în continuare, vulnerabili în fața bacteriilor ascunse în spitale. Așa că, prin campania „Raportați infecțiile intraspitalicești!” e nevoie să continuăm presiunea pe Ministerului Sănătății, ca să raporteze transparent și complet infecțiile nosocomiale.

În această situație, cu veștile proaste ca o certitudine, nu ne rămâne decât să fim consecvenți în vigilență. Să fim atenți la cum vor fi folosiți acești bani în următorii ani, pentru că o parte a lor va fi înapoiată cu dobândă de către copiii noștri. Iar noi suntem datori să ne asigurăm că ei nu vor fi nevoiți să plătească tocmai pentru distrugerea propriului viitor.

Puținele reforme verzi promise în PNRR trebuie respectate, iar noi va trebui să monitorizăm cum evoluează proiectele, precum mica investiție în energie verde și protejarea pădurilor. Să urmărim cum vor fi cheltuiți banii. Chiar așa, puțini cum sunt cei pentru proiecte eficiente, să ne asigurăm că nu vor ajunge și ei bani dați „cu dedicație”.

Pentru asta, avem nevoie să plătim analize făcute de experți în silvicultură și în domeniul energiei. Ne trebuie bani pentru consultații juridice sau posibile procese, dacă va fi nevoie să oprim în instanță proiecte dăunătoare pentru mediu ori în domeniul sănătății. Ne bazăm pe donații recurente ca să intervenim rapid, ori de câte ori va fi necesar. Doar împreună cu membrii Declic reușim!

Campanie realizată în cadrul proiectului „Orașe reziliente”. Proiectul este derulat de Asociația REPER21 în parteneriat cu Terra Mileniul III, Centrul de Dezvoltare Comunitară Durabilă și Declic, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro

#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEANorwayGrants.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă”