Precizări pentru ministrul Burduja

Precizări pentru ministrul Burduja privind interpretarea eronată din punct de vedere juridic asupra deciziei instanței / baraj Surduc

Domnule ministru Sebastian Burduja,

Interpretarea pe care o susțineți este eronată din punct de vedere juridic și ne obligă să facem câteva precizări.

Prin cererea de chemare în judecată am solicitat:

– Constatarea refuzului nejustificat al pârâților de a soluționa cererile subscrisei și obligarea pârâților la demolarea lucrărilor executate la proiectul Amenajarea hidroenergetică Surduc – Siriu. Treapta Surduc – Nehoiașu, baraj Surduc pe propria cheltuială a pârâtei de rd. 3 și, pe cale de consecință, să oblige pârâtul de rd. 1 la emiterea autorizației de desființare;

– Să oblige pârâta de rd. 3 să ia toate măsurile necesare în vederea restabilirii situației anterioare (e.g. refacerea fondului forestier, renaturarea zonelor umede), în temeiul principiului poluatorul plătește;

– Să oblige pârâții de rd. 2 și 3 la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Publicăm actele din dosar aici: Acțiunea de demolare lucrări, Notele de ședință privind chemarea în garanție a statului român de către Hidroelectrica și Notele de ședință finale.

În combaterea petitului 1, Hidroelectrica a invocat faptul că lucrările s-au executat și în baza autorizației din 2009, motiv pentru care, în susținerea eliberării autorizației de desființare pentru toate lucrările, am invocat excepția de nelegalitate a AC din 2009.

Tribunalul Cluj a admis în parte cererea de chemare în judecată. Acest lucru e o confirmare a faptului că o parte din solicitări sunt temeinice și legale.

Admiterea excepției de nelegalitate înseamnă că, în prezentul litigiu, această autorizație în baza căreia s-au executat lucrări în perioada 2009–2015 este inexistentă, iar apărarea Hidroelectrica privind imposibilitatea emiterii autorizației de desființare prin raportare la existența acestei autorizații, este înlăturată. Din moment ce instanța a constatat acest lucru, concluzia firească nu este finalizarea construcției, ci obligarea autorităților la emiterea autorizației necesare pentru desființarea unei lucrări fără temei legal.

Dacă doriți energie curată și sigură pentru români, aceasta nu poate fi construită pe temelii ilegale.

Să le luăm pe rând, pe scurt:

Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată.

În drept, o soluție de „admitere în parte a cererii” presupune că instanța a analizat fondul și a dat câștig de cauză parțial reclamantului cu privire la capetele principale de cerere. Nu este o simplă constatare procedurală (cum e excepția de nelegalitate), ci un răspuns la fondul cererii.

A admite o cerere (măcar în parte) înseamnă că există o vătămare a interesului legitim și că instanța a considerat cel puțin una dintre cererile principale ca fiind întemeiată.

Admiterea în parte = cel puțin una dintre cererile principale a fost admisă.

Declic a formulat 3 capete de cerere principale:

– Constatarea refuzului nejustificat și obligarea la demolare + autorizarea desființării;

– Obligația de refacere a mediului;

– Plata cheltuielilor de judecată.

Instanța a admis:

– excepția de nelegalitate,

– a constatat refuzul nejustificat (implicit),

– a acordat cheltuieli de judecată (parțial),

– și a admis cererea în parte.

Așadar, există o admitere parțială a cererii principale, nu doar a excepției. Dacă s-ar fi admis doar excepția de nelegalitate, soluția ar fi fost: „admite excepția, respinge cererea” — dar NU e cazul aici.

În încheiere, vă rog să răspundeți la următorile întrebări:

1. Câte zeci/sute de milioane de euro mai sunt de aruncat pentru finalizarea întregului proiect al hidrocentralei Nehoiașu II?

2. În condițiile în care debitul râului captat este de cca. 10 ori mai mic decât debitul instalat al hidrocentralei, deci va funcționa extrem de sporadic, câtă energie ar putea să producă pe an?

3. De câte ori mai multă energie s-ar produce dacă sumele respective ar fi redirecționate către proiecte sustenabile de producere a energiei?

4. De ce este susținută continuarea unui proiect care de fapt reprezintă, la modul potențial, o pierdere de energie?