România, ne fură din coșul cu bunătăți!

Vine 1 mai și probabil și tu te gândești deja la coșul de picnic. Și nouă ne zboară gândul la caș proaspăt, ridichi, pâine pe vatră și dulceață de cireșe amare. Dar trebuie să te întrerupem și să-ți spunem povestea unui alt coș, foarte important pentru România și viitor.

Uniunea Europeană a pregătit bani pentru ca fiecare stat membru să-și facă un coș cu bunătățuri. Fiecare țară e invitată să-și personalizeze conținutul, astfel încât să depășească cât mai curând dubla criză pe care o traversăm: sanitară și climatică.

În toamna anului trecut s-a dat startul la pregătiri. România a început să-și pregătească lista și oficialii săi să se laude cu suma fabuloasă pusă la dispoziție de Uniunea Europeană – 30,5 miliarde de euro. E drept că, din suma asta, jumătate din bani vor trebui restituiți, căci vin sub formă de împrumut.

Dar să revenim la coș, care în limbaj birocratic se numește PNRR sau Planul Național de Redresare și Reziliență. În doar câteva luni, componența lui s-a schimbat de trei ori. Nu degeaba țara noastră e celebră pentru foamea de lup cu care cumetrii de partid și acoliții lor privesc la banii europeni. Și de această dată, abonații la afaceri cu statul s-au înțeles cu greu al cui plan să rămână și al cui nu.

A rezultat într-un final un talmeș-balmeș în valoare de 40 de miliarde de euro. Adică, premierul Florin Cîțu și ministrul Cristian Ghinea nu au putut face ordine între interese și au pus totul laolaltă, pasând către Uniune responsabilitatea unei selecții. Nu se mai poate pune problema unui plan reformator, căci în PNRR a trebuit să încapă toate proiectele deja coapte de firmele de partid. De la îndiguiri și betonări de râuri până la infrastructura de gaze fosile – toate au fost înghesuite în coșul României pentru viitor.

Așa că acum, la final de aprilie, România își prezintă cea mai prost făcută listă de cumpărături pentru a umple coșul. Avem o listă de 142 de pagini în care doar cuprinsul e clar. În rest, sunt aruncate în coș niște propuneri vagi, fără obiective clare, fără beneficiari și, cel mai important, fără criterii de finanțare. Așa că firmele abonate la afaceri de partid pot sta liniștite. Vor fi finanțabile doar proiectele lor, în baza pilelor la purtător. Și așa, pe ușa din dos, fiecare client politic se va servi cu câte o savarină din coșul României. Iar noi și copiii noștri rămânem să achităm nota de plată la final.

Dacă nu ne implicăm să cerem premierului un plan clar, cu criterii obiective și măsurabile, coșul României va fi doar pentru abonații politici. Fără mecanisme clare, interesul de partid va prima. Iar acesta nu ține cont nici de nevoia de a ieși din criza generată de pandemie și nici de țintele climatice asumate de România.

Așa că te invit să folosești argumentația de mai jos și să ceri un PNRR clar premierului României, Florin Cîțu. Doar așa avem o șansă ca planul să fie clarificat și să contribuie la protejarea râurilor. Nu uita, suntem contra-cronomentru. Planul trebuie trimis către UE până la finalul lunii.

Butonul de mai jos va deschide pagina de Facebook a prim-ministrului. Te rog să lași acolo un comentariu sau să îi trimiți un mesaj.

• Cerem eliminarea absolută a tuturor proiectelor de alterare sau distrugere a cursurilor de apă, din PNRR. Sub pretextul protecției împotriva inundațiilor, regularizările au rămas în plan. Scopul real al acestor proiecte este deturnarea fondurilor publice spre firmele satelit ale Apelor Române.
• PNRR – varianta aprilie 2021 – e un simplu document de intenție căruia îi lipsesc programele clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criteriile de finanțare.
• Banii europeni se vor duce către clienții politici, în lipsa unor criterii clare de selecție pentru proiecte.
• România nu va atinge obiectivele de climă asumate la orizontul anului 2030, de scădere cu 55% a emisiilor cu efect de seră. Nu există indicatori măsurabili în PNRR care să arate că se urmărește un progres în timp.
• Acest PNRR vag va genera multă incertitudine în rândul aplicanților, finanțarea unor proiecte ,,mature” are potențial de discriminare între aplicanți.
• Lipsa de claritate din PNRR face loc proiectelor distructive pentru mediu, în ciuda faptului că fondurile pentru redresare și reziliență ar trebui să ajute România să parcurgă două crize majore: cea sanitară și cea climatică.
• PNRR se pregătește să fie un sac de bani pentru nepotism, clientelism și abonați politici. Completați de urgență PNRR cu programe clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii de finanțare.

Pe 30 aprilie, PNRR va fi transmis către UE. Timpul este foarte scurt și e chiar înaintea vacanței de Paște. Cu toții suntem prinși cu pregătirile, dar îți faci și tu timp două minute să scrii un comentariu pe pagina prim-ministrului Cîțu?

În ultimul an avem două exemple care ne arată cum funcționează afacerile de partid. În timpul mandatului de ministru la Mediu, Costel Alexe a deblocat alocarea de certificate de carbon de 180 de milioane de euro și a primit la schimb tablă, ca să-și acopere și el casele. Deși anchetat de DNA, a rămas în grațiile partidului și lider de Consiliu Județean. Tot cu învârteli s-a ocupat și Gelu Puiu, secretar de stat în Ministerul Mediului, care, la comanda partidului, a pus în post peste 20 de directori. Gelu Puiu a demisionat după scandal, dar directorii numiți abuziv au rămas pe poziții.

În al doisprezecelea ceas, România are nevoie de un plan profesionist, cu obiective clare și măsurabile care să nu poată cădea pradă intereselor de partid. Indiferent cine guvernează, coșul României cu bunătățuri trebuie împărțit conform unor criterii ce nu permit nepotismul, clientelismul sau afacerile din bani publici.

Inclusiv Comisia Europeană ne-a comunicat că planul nu poate fi finanțat în forma actuală. România este criticată pentru proiectele care nu răspund nici crizei climatice, nici nu sunt justificate pentru refacerea post-pandemie. [1]

Vrem de urgență ca PNRR să fie completat cu programe clare, cu obiective asumate, grupuri țintă de beneficiari și criterii de finanțare.

Scrie-i și tu chiar acum lui Florin Cîțu pe Facebook, pentru a-i spune că viitorul României nu mai poate fi în clientelism politic, nepotism și firme prietene.

Recomandă-i premierului Florin Cîțu să citească și planurile altor țări. Să compare ce au produs echipele guvernamentale ale altor prim-miniștri cu ce a realizat echipa lui. Am citit cu mare atenție proiectul trimis de Guvernul Bulgariei. Acolo scrie negru pe alb că vor investi în modernizarea barajelor, canalelor de irigații și instalațiile de drenaj pe care le au. Și că nu vor construi altele noi, pentru că ar distruge râurile. Tot în planul lor se arată că vor lua măsuri pentru conservarea surselor de apă, având în vedere schimbările climatice. Și că protejarea ecosistemelor este o prioritate. Olga, astfel de argumente aș fi vrut să regăsesc și în planul României. Scrie-i și tu chiar acum lui Cîțu să nu ne facă de râs în Europa.

[1] revistabiz[.]ro, România a greșit PNRR. Comisia Europeană a cerut refacerea proiectelor