Salariul minim indecent
Este inadmisibil. Viziunea Guvernului Cîțu asupra salariului minim va ține în sărăcie, în mod nejustificat, peste un milion de angajați români. Argumentele invocate sunt superficiale, insuficient documentate sau chiar infirmate de realitate. 1 din 5 români va rămâne condamnat să supraviețuiască cu 1386 lei pe lună, net. Semnezi și tu, chiar acum, petiția pentru un salariu minim din care să se poată trăi decent? Durează doar 30 de secunde.
Este timpul să vorbim despre dreptul la salarii echitabile, care să garanteze tuturor angajaților un trai minim decent. Datele sunt îngrijorătoare: 1 din 5 români sunt angajați pe salariul minim pe economie și în permanent risc de a nu putea pune pe masă mai mult de o pâine goală.
Deși muncesc cu normă întreagă, peste un milion de români supraviețuiesc cu doar 1386 lei pe lună net. Este profund nedrept să muncești cinstit 8 ore pe zi și, din banii primiți, să nu poți acoperi nici măcar costurile de bază, precum hrana zilnică sau acoperișul de deasupra capului. Un bilet la film, o carte, o masă în oraș sau o vacanță sunt doar visuri pentru un lucrător pe salariul minim.
Când atât de mulți dintre noi trăiesc în risc major de sărăcie, întreaga societate suferă. Nu ne putem dezvolta ca nație, dacă munca cinstită nu dă rod pentru fiecare dintre noi.
Momentul propice să ne implicăm este acum, pentru că și Comisia Europeană vrea să îndrepte această inechitate între salariații Uniunii. Pentru asta, a propus o directivă prin care fiecare țară să-și definească mecanismele proprii de garantare a unor salarii minime care să permită un trai decent angajaților, indiferent de unde lucrează.
În ciuda viziunii europene, România a avut anul acesta cea mai mică creștere a salariului minim din UE. Discursul și faptele lui Florin Cîțu dau câștig de cauză criticilor creșterii salariului minim, în mod nejustificat. Se spune că dacă va crește salariul minim multe firme vor da faliment, va crește inflația, va crește șomajul, munca la negru va exploda, va scădea competitivitatea economiei României pe plan extern și multe altele.
Toate aceste obiecții pot fi demontate una câte una, prin date concrete [1], nu prin păreri și zvonistică. De exemplu, este un mit că firmele vor da faliment în masă, dacă se crește salariul minim. Realitatea ultimilor ani arată că, dimpotrivă, profitul firmelor din sectoarele cu cele mai multe contracte pe salariul minim a tot crescut, deși salariul minim legal a crescut și el periodic.
Nici temerile privind inflația nu se justifică deloc. Datele arată că, deși salariul minim a tot crescut în ultimul deceniu, nu există nicio relație directă majoră între această creștere și evoluția prețurilor. Inflația a fost mai degrabă cauzată de alte prețuri, precum cele la electricitate, gaze sau combustibili.
Nici munca „la negru’’ nu a crescut în urma măririlor salariului minim din ultimul deceniu. Ba s-a întâmplat fix pe dos: numărul salariaților a crescut constant, de la 4,8 milioane în 2014, la 5,5 milioane în 2019. De asemnea, și ponderea salariaților în totalul populației ocupate a crescut de la 56% în 2014, la 65% în 2019.
Așadar, în ciuda temerilor și obiecțiilor invocate în mod frecvent, creșterile salariului minim de până acum nu au avut efectele nocive invocate pe scară largă. Chiar din contră.
Cu toate acestea, autoritățile române au dat semnale de împotrivire și au ridicat obiecții asupra directivei europene pentru un salariu minim decent. Suntem în alertă, căci de președintele Iohannis și de premierul Florin Cîțu depinde felul în care România va vota.
Subiectul creșterii salariului minim este deja unul extrem de controversat, așa că e nevoie de o voce puternică și unită a societății civile. Iar aici intervii tu, și fiecare membru Declic. Semnând în număr cât mai mare petiția „Iohannis și Cîțu, avem dreptul să trăim decent! Cerem salariul minim european!”, președintele țării și premierul vor fi puși față în față cu forța comunității Declic.
Cu un teanc gros de semnături pe birourile lor, cei doi cu greu se vor putea opune inițiativei europene. Semnătură cu semnătură, putem ajunge la zeci de mii de susținători ai salariului minim decent, chiar astăzi. Așa că, ce zici, adaugi semnătura ta?
Comunitatea Declic este din nou pe baricade, la fel ca în cazul dosarului 10 august. Deși dosarul a fost inițial clasat și lupta părea pierdută, mii de membrii Declic am reacționat, am contestat în instanță și nu degeaba: dosarul a fost redeschis. Nu închidem ochii și luptăm pentru dreptate, fie că tragem la răspundere jandarmii pentru abuzuri, fie că cerem statului să nu lase cetățenii care muncesc cinstit să se afunde în sărăcie. Alătură-te și tu acum luptei pentru echitate în muncă!
Multe țări din Uniunea Europeană nu au o definiție clară a ceea ce înseamnă un „trai minim decent”. Din fericire, în România, știm. Un trai minim decent înseamnă să poți acoperi cheltuielile pentru nevoile lunare, adică masă, casă, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse de uz casnic, igienă personală, educație și cultură, îngrijirea sănătății, vacanțe și recreere, precum și constituirea unui fond de economii. Aceste cheltuieli sunt calculate anual prin „coșul minim de consum pentru un trai decent” de către Institutul Național de Statistică. Pentru anul 2020, coșul minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și un copil a fost de 6.194 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii – 4.597 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură – 2.818 lei pe lună. Salariul minim net în România este de 1386 lei, adică mai jos de jumătate din valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent! Avem dreptul să trăim decent! Semnează petiția aici!
Note:
[1] library[.]fes[.]de, Salariul minim și traiul minim decent. De la mituri la oportunități, Aprilie 2021