Scrisoare deschisă adresată Administrației Prezidențiale

În atenția Președintelui României, Dl. KLAUS IOHANNIS

Domnule Președinte, vă cerem să nu promulgați proiectul de lege care reduce drastic accesul la justiție al asociațiilor și instaurează un regim punitiv și total discriminatoriu împotriva societății civile.

În temeiul Constituției, vă solicităm să dispuneți trimiterea legii adoptate la Senat cu numărul B679/2022 [1] spre reexaminare către Parlamentul României și să dispuneți sesizarea Curții Constituționale cu obiecția de neconstituționalitate.

Legea nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția de la Aarhus, instituind doar pentru ONG-uri următoarele prevederi:

organizațiile au doar 30 de zile pentru a ataca în instanță autorizații de construire și documentațiile de urbanism suspecte că au fost emise ilegal;
dreptul de a te adresa justiției se scurge după 30 de zile de la data ultimei Operațiuni de publicitate (de la publicarea anunțului de emitere a actului pe site sau într-un ziar);
termenul de atacare a documentațiilor de urbanism (precum PUZ-uri sau PUG-uri) a fost redus pentru ONG-uri de 5 ori, de la 5 ani la 1 an.

Prin aceste prevederi este pusă în pericol și implementarea cu succes a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind îngreunată participarea societății civile, dar și pusă sub risc îndeplinirea principiului de „nu a prejudicia în mod semnificativ” mediul.

Încălcări ale Tratatului de funcționare a Uniunii Europene (TFUE)

TFUE consacră accesul efectiv la justiție și susține eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a procedurilor civile. O lege care forțează stabilirea unor reguli procesual-civile diferite de contestare a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, reguli ce restrâng drepturile procesuale, încalcă grav angajamentele internaționale ale României.

Potrivit jurisprudenței CEDO [2], dreptul la instanță nu poate fi restricționat într-un mod sau până la un punct, astfel încât dreptul să fie afectat în însăși esența sa.

Încălcări ale Constituției României

Dreptul de acces liber la justiție și dreptul la instanță sunt grav afectate. Restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești poate avea loc doar în situații extraordinare prevăzute expres de Constituție. În expunerea de motive, inițiatorii se axează pe așa-zisul dezechilibru dintre ONG-uri și investitori, nicidecum nu demonstrează că se încadrează în enumerarea exhaustivă a situațiilor de excepție de la art. 53 din Constituție.

O serie de articole [3] din B679/2022 afectează dreptul la instanță în substanța sa, prin încălcarea cerinței imperioase a termenului rezonabil necesar contestării actelor administrative.

Fără acordarea unui termen care să curgă doar de la momentul cunoașterii efective a conținutului actului administrativ nu este garantată o cale de atac eficientă în fața instanței.

Este de ordinul evidenței că acest proiect de lege sancționează organizația nonguvernamentală care aduce în discuție în mod judicios nelegalitatea actelor administrative (de vreme ce acțiunile acesteia sunt admise) și protejează autoritățile publice care emit acte nelegale.

Toate aceste abateri vădite și grave ale Parlamentului, comise prin intermediul B679/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizațiilor nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, potrivit Constituției. Cenzura de orice fel este interzisă. Organizațiile nonguvernamentale au rolul de portavoce a societății civile, iar această realitate trebuie respectată de Parlament.

Mai mult, B679/2022 încalcă prevederea din Constituție potrivit căreia Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Este extrem de grav să fie stabilite reguli mult mai stricte pentru organizațiile nonguvernamentale, după cum rezultă din tabelul din Anexă. Această discriminare, după cum rezultă chiar din expunerea de motive, favorizează categoria investitorilor, ceea ce este inacceptabil într-un stat democratic, bazat pe egalitate, echitate și transparență.

Încălcări ale Convenției de la Aarhus

Convenția de la Aarhus [4] instituie accesul larg la justiție. UE și cele 27 de state membre ale sale sunt toate părți la Convenția de la Aarhus privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu. Este cel mai important acord internațional privind democrația ecologică, iar Comisia Europeană s-a implicat activ pentru dreptul fiecărei persoane de a trăi într-un mediu sănătos.
Legea criticată încalcă toate cele trei drepturi cheie privind problemele de mediu: accesul la informație, participarea publică și accesul la justiție.

Concluzii

Din toate aspectele prezentate rezultă că B679/2022 încalcă precepte constituționale vitale pentru buna funcționare a statului de drept, anume dreptul de acces la justiție, rigorile de imparțialitate și egalitate a justiției, nediscriminarea cetățenilor, precum și însăși interdicția cenzurii.

Dat fiind că Președintele României are obligația supremă de a veghea la respectarea Constituției, avem convingerea că veți analiza cu deplină atenție și seriozitate prezenta scrisoare deschisă și că veți dispune punerea în aplicare a mecanismelor legale pe care le aveți la dispoziție, anume sesizarea Curții Constituționale cu obiecție de neconstituționalitate, respectiv trimiterea legii spre reexaminare către Parlamentul României.

SEMNATARI:

Funky Citizens // Comunitatea Declic // Agent Green // Grupul Iniţiativa Favorit // Corupția Ucide // Bankwatch Romania // Centrul pentru Inovare Publică // Geeks for Democracy // Centrul pentru politici durabile Ecopolis // Asociația HaicuBicla // Fundația Eco-Civica // Asociația 2Celsius // Societatea Studențească de Științe Politice // Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) // CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică // Asociația Clujul Sustenabil // ActiveWatch // Institutul Român pentru Pace – PATRIR // Centrul FILIA // Expert Forum // GIC Sala Palatului // Asociatia pentru Relatii Comunitare // Greenpeace România // Federația Coaliția Natura 2000 // Asociația România Vie // Umbrela Anticoruptie Cluj // Inițiativa România // Voluntari in Europa // Dăruiește Viață // #REZISTENȚA // Reset Iași // Let’s do it România // Nature o’clock // Initiațiva Civică Bucureștii Noi // Asociația miniMASS // Echipa Someș Delivery

NOTE:
[1] referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum și pentru completarea art.64 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; înregistrată la Camera Deputaților ca PLX317/2022.
[2] Philis împotriva Greciei; De Geouffre de la Pradelle împotriva Franței; Stanev împotriva Bulgariei; Baka împotriva Ungariei; Naït-Liman împotriva Elveției.
[3] articolele 1,2 și 3, prezentate în enumerarea de mai sus
[4] Convenția Aarhus a fost ratificată de România prin Legea nr. 86/2000, făcând parte din dreptul intern în conformitate cu art. 11 din Constituție.

ANEXĂ:

Nr. crt.	Reguli de procedură (în materia contenciosului administrativ) aplicabile oricărei persoane fizice/juridice cu domiciliul/sediul în România	Reguli de procedură (în materia contenciosului administrativ) aplicabile doar organismelor sociale interesate
1	Termen de prescripție pentru atacarea a documentelor de urbanism- 5 ani	Termen de prescripție pentru atacarea a documentelor de urbanism- 1 an
2	Termenul general de formulare a plângerii prealabile este de 30 de zile de la data comunicării actului, sau, pentru motive temeinice, nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Legea nr. 50/1991, în forma actuală, nu prevede un termen de formulare a plângerii prealabile care să deroge de la cadrul comun stabilit prin Legea nr. 554/2004.	În litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul de formulare a plângerii prealabile este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate. Cu titlu exemplificativ, prin ultima operațiune de publicitate se poate înțelege inclusiv data afișării panoului de identificare al investiției sau data afișării la sediului autorității emitente, situații profund nelegale de natură a duce la pierderea termenelor de procedură. Trebuie precizat faptul că, organismele sociale interesate, precum şi restul publicului interesat, pot solicita spre studiu informaţiile la sediul autorității publice emitente. Cu toate acestea, termenul de contestare curge tot de la data ultimei operațiuni de publicitate. Pe de o parte, legiuitorul recunoaște că este imposibilă contestarea unui act fără cunoaștere efectivă a conținutului, dar, pe de altă parte, ne este blocat accesul la justiție prin stabilirea unei date de pornire a termenului imposibil de aflat.
3	Legea nr. 50/1991, în forma actuală, nu prevede un termen de formulare a cererii care să deroge de la cadrul comun stabilit prin Legea nr. 554/2004, acesta fiind de 6 luni de la data comunicării.	În litigiile ce vizează autorizaţiile de construire, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie accesorie sau de intervenţie principală este de 60 de zile şi se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluţionare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima. Dacă plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, termenul este de 60 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni de publicitate. Termenele sunt mai scurte decât pentru publicul general, iar momentul de pornire pentru curgerea termenelor – ultima operațiune de publicitate, iar nu data comunicării, va da naștere arbitrariului și excesului de putere.

Declic a inițiat petiția „Opriți atacul asupra societății civile!” care are până în acest moment peste 17.000 de semnături.