Sistem garanție-returnare: ultimele vești
În ianuarie părea că mai este un singur hop ca să avem un sistem garanție-returnare pentru ambalaje funcțional și la fel de performant ca în alte țări. Actul era gata și urma doar să primească câteva avize de la ministere, pentru ca mai apoi să fie adoptat.
Producătorii de băuturi finanțau acest sistem garanție-returnare, supermarketurile amenajau centre de returnare în magazine, iar cetățenii returnau ambalajele de băuturi. Astfel, cu toții contribuiam la creșterea ratei de reciclare.
Însă, în ianuarie s-a întâmplat un lucru care a schimbat totul. După alegerile parlamentare din decembrie 2019, la Ministerul Mediului s-a instalat un nou ministru – Tanczos Barna.
Apoi, Asociația Marilor Rețele Comerciale a văzut aici o oportunitate numai bună de a pune bețe în roate. I-a cerut ministrului nou instalat să retragă proiectul. Asta deși supermarketurile au participat la dezbaterea publică și au avut ocazia să-și exprime punctele de vedere în repetate rânduri. Tot ei, dar și îmbuteliatorii, au fost cei care s-au împotrivit de-a lungul timpului, de 5 ani de când se discută despre introducerea acestui sistem garanție-returnare în România.
Zilele treceau și actul nu mai pleca în avizare interministerială.
Așa că, ne-am mobilizat și i-am cerut printr-o petiție lui Tanczos Barna ca Ministerul Mediului să adopte un sistem garanție-returnare, în forma rezultată în urma dezbaterii publice din decembrie anul trecut.
Un lucru trebuie subliniat. Actul era deja final când a venit noul ministru Tanczos Barna. Însă era într-o formă care îi deranja pe producătorii de băuturi, cu sancțiuni mari, raportări la unitate de ambalaj și ținte ambițioase.
În câteva săptămâni petiția Declic a depășit 10.000 de semnături. Iar din Ministerul Mediului am primit răspuns că va avea loc o nouă dezbatere publică. Însă întâlnirea s-a amânat o dată. Apoi încă o dată și încă o dată.
Totuși, la minister aveau loc dezbateri. Doar că erau în spatele ușilor închise și puteau participa doar producătorii de băuturi și reprezentanții magazinelor.
În acea perioadă, ministrul s-a exprimat de mai multe ori public că principalii actori nu se pun de acord. A lăsat să se înțeleagă că acesta este motivul pentru blocaj.
Așa că, membrii Declic nu au stat pe gânduri când le-am cerut să se mobilizeze din nou. Zeci de mesaje au umplut paginile de Facebook ale CocaCola, Pepsi sau Kaufland. Le-am cerut să ajungă la o înțelegere și să nu mai amâne acest sistem garanție-returnare
Răspunsul din partea lor a fost PR ieftin. „Noi vrem sistemul cât mai repede, dar ministerul trebuie să publice HG-ul.” Iar ministrul Tanczos Barna repeta aproape de fiecare dată când era întrebat când trimite actul spre avizare. „Săptămâna viitoare, săptămâna viitoare”.
Când săptămâna viitoare s-a transformat în 5 luni de întârziere, ne-am dus la Ministerul Mediului. Fără un sistem garanție-returnare ne vom îneca în PET-uri, iar România va deveni o piscină cu gunoi, a fost mesajul pe care l-am transmis. Iar pentru că nu puteam returna ambalajele în magazine, le-am returnat la minister: într-o piscină gonflabilă în care a înotat o membră Declic costumată în scafandru.
Deși ministrul ne confirmase că ne va primi în audiență, a trebuit să plece la o ședință de Guvern. Așa că ne-a întâmpinat secretarul de stat pentru managementul deșeurilor, Raul Pop.
În aceste 5 luni, absolut nicio informație despre modificarea actului nu a fost făcută publică. În mod abuziv, ministerul a modificat un act finalizat, fără să organizeze altă dezbatere publică.
După întâlnirea cu secretarul de stat, am primit un singur răspuns clar. Țintele de recuperare a ambalajelor vor rămâne aceleași.
Un premier demis și 10 luni mai târziu, aflam că am fost trași pe sfoară. HG-ul pentru SGR e publicat, într-o formă care să îi bucure doar pe poluatori. Deși țintele au rămas aceleași, în anul 2 s-a introdus o amânare pentru creșterea lor progresivă. Acum sunt astfel: anul 1: 65% toate recipientele de băuturi; anul 2: la fel, anul 3: 75% sticlă și 80% plastic și metal; anul 4: 85% sticlă și 90% plastic și metal;
Apoi, deși calculul pentru îndeplinirea țintelor se face în unități introduse pe piață minus unități recuperate, sancțiunea este, totuși, pe kilogram. De unde amenda pentru producători de băuturi era 1 leu/unitate nerecuperată, acum este 2 lei/kg.
La sfârșitul acestor 10 luni, am tras o concluzie. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a cedat presiunii industriei. Ba chiar s-a împrietenit cu industria și nu a ascuns acest lucru. A apărut public la evenimentul de aniversare a 30 de ani de Coca-Cola în România.
Tocmai din cauză că acest ministru ne-a demonstrat care îi sunt, de fapt, prioritățile, trebuie să continuăm și mai mult campaniile în domeniul reciclării. România este tot printre ultimele țări din Uniune la acest capitol. Și va fi în continuare dacă miniștrii Mediului vor fi mai mult ai industriei.
Datorită membrilor Declic, care au ales să ne susțină lună de lună, vom putea face și alte campanii pentru reciclare.
Totuși, sunt și părți bune în sistemul garanție-returnare. Administratorul sistemului va funcționa pe baza principiului non-profit, așa cum am cerut. Iar cetățenii vor putea returna ambalaje în orice magazin, fie el mic sau mare, de la oraș sau de la sat. Faptul că vom vedea un sistem național, care funcționează după aceleași reguli, îi va face pe și mai mulți să devină mai atenți cu gunoiul lor. Cu timpul vom fi mai numeroși și vom diminua prin forța noastră lobby-ul industriei.
Află urmând acest link ce s-a întâmplat în cadrul campaniei și intră aici dacă dorești să susții financiar campaniile Declic pe reciclare.
