Stire 6 December 2017

Tăieri ilegale în Parcul Național Rodna

Environmental Investigation Agency (Agenția de Investigații de
Mediu, EIA) a descoperit dovezi clare privind tăieri ilegale de lemn în al
doilea parc național ca mărime din România, legate de Holzindustrie
Schweighofer, gigantul austriac în domeniul lemnului. Parcurile naționale din
România cuprind unele dintre ultimele zone de faună și floră sălbatică rămase
în Europa, dar sunt grav amenințate de exploatările forestiere comerciale
distructive și ilegale. Cererea de cherestea de pe piața internațională,
combinată cu lipsa de trasabilitate suficientă în lanțurile de furnizare a
lemnului din România și cu faptul că marile firme care cumpără lemn, cum ar fi
Schweighofer, nu folosesc practici curate de achiziție, duc la decimarea ultimelor
mari păduri ale Europei.

Environmental Investigation Agency (Agenția de Investigații de
Mediu, EIA) a descoperit dovezi clare privind tăieri ilegale de lemn în al
doilea parc național ca mărime din România, legate de Holzindustrie
Schweighofer, gigantul austriac în domeniul lemnului. Parcurile naționale din
România cuprind unele dintre ultimele zone de faună și floră sălbatică rămase
în Europa, dar sunt grav amenințate de exploatările forestiere comerciale
distructive și ilegale. Cererea de cherestea de pe piața internațională,
combinată cu lipsa de trasabilitate suficientă în lanțurile de furnizare a
lemnului din România și cu faptul că marile firme care cumpără lemn, cum ar fi
Schweighofer, nu folosesc practici curate de achiziție, duc la decimarea ultimelor
mari păduri ale Europei.

Holzindustrie Schweighofer (Schweighofer), cel mai mare
consumator de lemn de esență moale din România, s-a aflat
în centrul atenției internaționale de mai mulți ani, din cauza achiziției pe scară mare de
cherestea din România tăiată ilegal. Forest Stewardship Council (FSC) 
i-a retras firmei Schweighofer certificarea FSC la începutul lui 2017, în urma unei
investigații interne detaliate. Acest gigant al lemnului și-a promovat în
ultimii ani așa-zisele reforme, dar noua investigație EIA arată că de fapt
compania nu și-a schimbat principalele practici de achiziție. Schweighofer
rămâne unul dintre principalii promotori ai practicilor de exploatare
forestieră ilegală și distructivă în habitatele cele mai fragile din Europa.

Parcul Național
Munții Rodnei
din România
cuprinde cele mai înalte vârfuri din Carpații Răsăriteni și adăpostește urși,
lupi, râși și
capra neagră, pe cale de dispariție (Rupicapra rupicapra). Majoritatea pădurilor din acest
parc 
sunt în proprietate privată, fiind retrocedate consiliilor locale cu peste zece ani în
urmă. Exploatarea forestieră comercială este permisă în mai mult de jumătate
din suprafața parcului, deși 
legislația din România solicită controale stricte cu privire la modul de desfășurare a
acestor exploatări.

În Valea Lala din zona de est a parcului, EIA a descoperit
numeroase exemple de tăieri ilegale de lemn. EIA a identificat un loc folosit
frecvent pentru încărcarea buștenilor, cu ajutorul paginii de internet
Inspectorul Pădurii a Guvernului României –
inspectorulpadurii.ro, care arată în timp real autorizațiile de transport al lemnului
pe teritoriul României. În acest loc de încărcare EIA a filmat grămezi de
bușteni de molid de diferite dimensiuni, pregătiți pentru a fi ridicați, precum
și urme proaspete de tractor care duceau în pădurea din apropiere. Cei care au
realizat investigația au mers pe aceste urme și au găsit două zone active de
tăiere.

Harta zonelor de exploatare vizitate în Valea
Lala, în partea de est a Parcului Național Munții Rodnei

La locul de încărcare se afla un semn scris de mână cu numele
companiei autorizate pentru tăierea lemnului, S.C. TUC, numărul autorizației de
exploatare, 1098124 și durata, 1 august – 1 decembrie 2017. Această informație
reprezintă mult mai puțin decât
informația obligatorie conform legislației din România – cel mai important, nu era afișat public tipul de arbori
autorizați pentru tăiere.

Semn neoficial
amplasat în locul de încărcare a buștenilor din
Valea Lala, Parcul
Național Munții Rodnei

Semnul corect obligatoriu pentru punctele de încărcare în
România

La primul loc de exploatare, mai apropiat de locul de încărcare,
investigatorii EIA au descoperit ceea ce părea a fi o operație de „rărire”. În
cadrul operației de rărire, care este o procedură obișnuită în pădurile
gestionate din întreaga lume, pădurarii taie arborii mai mici pentru a face loc
celor mai mari să crească. La primul loc de exploatare, EIA a descoperit multe
exemple de ceea ce părea a fi o procedură de rărire corect executată, cu cioate
mai mici care păreau să fi fost marcate înainte de tăiere. EIA a descoperit
însă și multe cioate proaspete mari, care nu făceau parte din practicile
standard de rărire. În multe locuri arbori bolnavi sau uscați fuseseră lăsați
în picioare, în timp ce cioatele din apropiere arătau că fuseseră tăiați arbori
mai mari.

Marcaj fals
găsit pe o cioată proaspăt tăiată

Pe multe cioate din această zonă EIA a descoperit marcaje false,
care păreau să fi fost aplicate în timpul sau la scurt timp după tăiere, fără
să existe semne clare, lizibile. Vopseaua roșie de pe aceste marcaje false era
veche de numai câteva zile și în multe cazuri îngloba așchii de lemn, ceea ce
arată că marcajele au fost aplicate foarte aproape de momentul tăierii – și nu
cu mai multe zile sau săptămâni înainte, așa cum 
cere legea.

Numeroși experți silvici din România au precizat pentru
investigația EIA că de multe ori tăietorii ilegali de lemn folosesc un ciocan
și o țeavă pentru a face aceste marcaje false. După câteva săptămâni sau luni
de expunere la intemperii, aceste marcaje sunt greu de diferențiat față de cele
reale.

La 1 km depărtare investigatorii EIA au descoperit un alt loc cu
arbori proaspăt tăiați, în mijlocul unui crâng de molizi care rămăseseră în
mijlocul unei suprafețe tăiate la ras cu mai mult timp în urmă. În acest loc
aproape toți molizii cu valoare comercială fuseseră tăiați recent.

Cioată proaspăt
tăiată acoperită cu mușchi

Fiecare cioată proaspătă avea aplicat un marcaj evident fals-
vopsea proaspătă, care de multe ori acoperea așchiile de lemn, fără urme de
litere sau cifre. Cu o singură excepție, toate cioatele erau ascunse de drumul
aflat mai jos printr-un rând de molizi subțiri care fuseseră lăsați în
picioare.   În singurul caz în care
cioata era vizibilă din drum, fusese atent acoperită cu bucăți de mușchi.

Urmele proaspete de pe versantul abrupt arătau că bușteni mari
fuseseră trași cu caii la vale de curând. Aceste urme duceau la o zonă de
încărcare folosită recent – un loc unde nu s-a înregistrat oficial nici măcar
un singur transport cu camionul pe pagina web guvernamentală Inspectorul
Pădurii,  
așa cum prevede legea.

Guvernul României a pretins de curând că
diminuarea tăierilor la ras de mari dimensiuni, care aveau loc în urmă cu cinci
sau zece ani, arată că tăierile ilegale de lemn nu mai sunt o problemă în
România. Deși este adevărat că în ultimii ani s-au înregistrat mai puține
cazuri de tăieri la ras ilegale la scară mare, acest gen de tăieri selective
ilegale și excesive, cum este cea documentată de EIA și de alte grupuri, tăieri
care sunt încă frecvente peste tot prin pădurile din România, degradează în mod
grav calitatea acestor păduri, atât ca habitat pentru fauna sălbatică, cât și
ca sursă de lemn de calitate pentru viitor.

Versant tăiat
la ras în
Valea Lala, Parcul Național Munții Rodnei

În pădurile de molid cum este cea documentată în acest caz,
rărirea excesivă și ilegală a dus la formarea unor goluri relativ mari în masa
forestieră. Silvicultorii români au explicat că în timpul furtunilor vânturile
puternice pot să pătrundă în aceste goluri și să doboare alți arbori, lărgind
golurile. Doborâturile le permit gestionarilor de păduri să aprobe așa numitele
autorizații „accidentale” pentru a curăța arborii doborâți de vânt – dar în
multe  
cazuri documentate tăietorii de
lemne taie și arborii sănătoși din apropiere. Într-o perioadă scurtă de timp,
această degradare continuă duce la defrișarea completă a zonei forestiere.

Pagina de internet Inspectorul Pădurii arată că cel puțin 60 de camioane de lemn au fost
transportate din această zonă în a doua jumătate a anului 2017. Deoarece situl
Inspectorul Pădurii nu arată destinația finală a transporturilor de lemn, este
aproape imposibil să afli unde a ajuns cea mai mare parte din acest lemn.
Totuși EIA a confirmat prin sursele sale faptul că lemnul din această zonă a
fost cumpărat de Schweighofer, în ciuda declarațiilor companiei că nu cumpără
lemn din parcurile naționale din România.

Pădurile protejate din România sunt supuse presiunilor din cauza
cererii constante de produse din lemn, în special pe piețele externe.
Cumpărătorii trebuie să fie extrem de atenți la locul de origine și modul în
care este tăiat lemnul pe care îl cumpără. Într-un mediu cu risc atât de mare,
trasabilitatea completă este esențială.

Pagina de internet Inspectorul Pădurii reprezintă un pas revoluționar pentru asigurarea unei anumite transparenţe privind
achizițiile de lemn din România. Companiile care cumpără bușteni sau cherestea
pot să verifice pe Inspectorul Pădurii dacă transportul respectiv provine din
pădurea din care știau că trebuie să vină. Cu toate acestea încă există lipsuri
semnificative. Pe pagina de internet nu se vede destinația lemnului și nici
conexiunile dintre autorizațiile de exploatare forestieră și autorizaţiile de
transport al lemnului. Ce este grav este că există mai mult de 1.000 de
depozite de lemn independente împrăștiate pe teritoriul României.

Aceste așa numite „depozite” amestecă și sortează buștenii în
funcție de specii și calitate și îi taie în bucăți mai mici conform cerințelor
clienților. Fără o trasabilitate completă a buștenilor prin aceste depozite,
cumpărătorii nu pot identifica pădurea de origine a masei lemnoase pe care au
cumpărat-o. În consecință, orice companie care cumpără bușteni dintr-un astfel
de depozit este total expusă practicilor de exploatare ilegală și nesustenabilă
– cu încălcarea
legislației europene.

Deși exploatarea forestieră în parcuri naționale poate fi legală
în România, Schweighofer susține de mult timp că ei refuză lemnul provenit din
astfel de surse. Totuși compania încă se bazează pe depozitele de lemn deținute
de terți pentru 30-50% din lemnul pe care-l achiziționează din România. Această
deficiență gravă în practicile de achiziție expune compania la cantități mari
de lemn provenit din parcuri naționale, atât din tăieri legale cât și ilegale.

În raportul din 2016 comisia de experți a FSC a descoperit „dovezi clare și convingătoare” privind faptul că
Schweighofer cumpărase lemn ilegal în Romania. Comisia a recomandat ca FSC să
se disocieze de Schweighofer – recomandare pe care Consiliul de Administrație
al FSC
a și urmat-o în final în februarie 2017. Condiția de bază solicitată
de comisia de experți pentru o eventuală re-asociere cu Schweighofer a fost ca
firma să asigure trasabilitatea completă a lemnului „de la parchetul forestier
până la poarta fabricii, inclusiv lemnul achiziționat de la terți”. Incapacitatea
companiei Schweighofer de a face acest lucru pentru niciun fel de lemn cumpărat
de la depozite deținute de terți, precum și incapacitatea sa de a asigura
trasabilitatea lemnului de la locul de încărcare până la arboretul propriu-zis
de unde provine, fac ca firma să fie departe de îndeplinirea acestei obligații
de bază, esențiale.

Exploatarea lemnului a fost timp de secole o activitate de bază
pentru comunitățile rurale din România și multe zone din țară depind în
continuare de păduri pentru a-și asigura mijloacele de trai – din exploatarea
lemnului, culesul de ciuperci și alte produse de pădure și din ecoturism.
Exploatarea forestieră distructivă observată de EIA în Parcul Național Munții
Rodnei, atât legală cât și ilegală, amenință viitorul comunităților forestiere
din România și stabilitatea economică a acestor economii rurale.

În ciuda mai multor ani în care s-a aflat în centrul atenției
publice la nivel internațional și a multitudinii de dovezi privind achizițiile
de lemn din surse ilegale, Schweighofer continuă:

·      
să cumpere lemn
din păduri exploatate ilegal

·      
să obțină lemn
din parcuri naționale, contrar propriei sale politici declarate în mod public

·      
să cumpere
cantități semnificative de lemn de la depozite deținute de terți, unde compania
nu are niciun control asupra legalității sau trasabilității acestor produse.

Până când Schweighofer nu implementează efectiv un sistem de
trasabilitate pentru achizițiile sale din România, de la arboret până la fabrică,
FSC nu trebuie să permită companiei să utilizeze logoul său.

 SURSA: Environmental Investigation Agency

Articolul în original îl găsiți aici.