Legile securității (sau legile securității naționale) sunt un pachet de 10 legi. Din acestea fac parte proiectele pentru funcționarea Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, dar și pentru alte instituții de forță din Guvern (CSAT, MAI, SPP și STS). Aceste legi sunt în stadiul de draft.

Iată câteva dintre motive:
1. Cetățenii și firmele au obligația să colaboreze cu SRI și să păstreze secretul operațiunii, ca pe vremea fostei Securități.
2. Personalul serviciilor va putea fi anchetat doar de procurori special numiți. Mai mult chiar, dacă un procuror din ăsta special vrea să facă o percheziție, trebuie să anunțe. De exemplu, mai întâi dă un telefon să-l anunțe pe directorul instituției și pe Președinte (pentru că președintele e șeful CSAT). Între timp, toate probele pot dispărea.
3. Parlamentul dispare din ecuația demiterii unui șef de servicii. Cu noile legi, doar președintele CSAT, adică Președintele, poate demite directorii serviciilor. Adică, controlul civil al Parlamentului asupra serviciilor se reduce foarte mult. În orice democrație, Parlamentul are pârghiile necesare pentru a trage la răspundere serviciile de informații dacă fac abuz.
4. Deși aceste proiecte trebuiau să fie inițiate de Parlament, serviciile și le-au făcut singure. Asta chiar dacă SRI și SIE n-au drept de inițiativă legislativă.

Nu au fost făcute publice. Mai întâi trebuie să fie adoptate de Guvern, după care trec prin Parlament.

Da, a fost depusă la Guvern. Află cum am procedat, aici.