Blog 23 February 2021

Lucrări ilegale în albia râului Răstolița

Text redactat de către Călin Dejeu.
Pe 9 februarie, am postat un video cu un drum construit ilegal pe Valea râului Răstolița, care a distrus și o porțiune din albia minoră a acestui râu atât de valoros (principalul râu pe care urcă la reproducere lostrițele).

Râul Răstolița este, din păcate, afectat și în amonte de lucrările la barajul construit ilegal, pe baza unui act desuet, un așa-zis acord de mediu nr. 12/1990, bun doar de pus la muzeu. La data emiterii, în urmă cu peste 30 de ani, nu exista evaluare de mediu în România, în sensul contemporan al sintagmei. Plus că România, prin aderarea din 2007 la UE, și-a asumat să respecte inclusiv Directiva Cadru privind Apa, care interzice deteriorarea stării corpurilor de apă.

Proiectul barajului de la Răstolița este unul dintre proiectele comuniste pentru care solicităm să nu fie finanțate prin PNRR, în petiția „Râuri: stop finanțărilor pentru proiecte comuniste” pe care o puteți semna accesând acest link.

Revenind la lucrările din imaginile de pe social media, au fost plasate tuburi de beton în albie, tuburi care disturbă curgerea normală a apei.

Acest fapt a dus la revăsarea apei în afara albiei minore a râului Răstolița.

Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (care administrează aria naturală protejată) a sesizat Garda Națională de Mediu cu privire la aceste distrugeri din situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu (ROSCI0019).

Așteptăm din partea Gărzii Naționale de Mediu să aplice și OUG 68/2007, să impună repararea prejudiciului. OUG 68/2007 prevede: „Repararea prejudiciului adus apelor sau speciilor ori habitatelor naturale protejate se realizează prin readucerea acestora la starea iniţială, printr-o reparare primară, complementară şi compensatorie”.

OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului este una dintre cele mai ignorate legi din Romania, deși este o lege de importanță majoră, o lege care transpune o directivă. Putem afirma cu certitudine că sunt mii de cazuri de daune de mediu în România la care legea nu a fost aplicată.

În mod normal, aceste distrugeri reprezentau fapte penale, conform legii construcțiilor (50/1991), dar, prin „Legea Iordache”, au fost dezincriminate anul trecut. [1]

Legea Iordache este, desigur, una dintre legile anti-justiție, pentru că pune procurorii în imposibilitatea de a acționa la astfel de fapte grave. Așteptăm de la ministrul Justiției, Stelian Ion, să facă toate demersurile pentru aborgarea ei, așa cum a promis. [2]

Ar mai rămâne infracțiunea de la art. 93, alin. (1) din Legea Apelor:
Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul legal, precum și darea în exploatare de unități fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare, a stațiilor și instalațiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”

Dar nu avem de unde să știm dacă făptuitorii au măcar aviz de gospodărirea apelor, pentru că Administrația Bazinală de Apă Mureș (ABA Mureș) este o instituție care nu se complică să respecte legislația privind transparența publică. Pe un alt caz, tot privind existența un aviz de gospodărirea apelor, am așteptat mai bine de trei luni un răspuns de la ABA Mureș.

Legea Apelor a fost modificată prin Legea 122 din 10 iulie 2020 și acum prevede: „Lista cu avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor se pune la dispoziția publicului spre informare prin afișare pe pagina proprie de internet a autorității administrației publice emitente.”

Dar ABA Mureș nu se obosește să respecte legea, nu ne putem baza pe postările cu liste de pe site, din moment ce, de exemplu, pentru județul Hunedoara nu au mai postat nimic din 23 septembrie 2020. Pentru zona acoperită de SGA Mureș au postat liste lunare cu avizele, începând cu iulie 2020. Dar, ținând cont de seriozitatea instituției, listele pot fi incomplete, sau avizul poate fi emis înainte de iulie 2020.

Problemele sesizate de presă în ultima vreme, privind Administrația Națională Apele Române (instituție de care ABA Mureș aparține), nu reprezintă decât vârful aisbergului.

Drumul făcut ilegal prin albia râului Răstolița pare a fi cu scopul de a facilita betonarea drumului forestier. Dar un drum forestier care asigură accesul spre un parc național nu are nevoie să fie betonat. Turiștii sau cercetătorii nu circulă cu utilaje grele. Nici măcar camioanele exploatărilor forestiere (care oricum nu prea au ce căuta în arii naturale protejate) nu au nevoie de betonarea drumului. Așa că toate indiciile duc spre Hidroelectrica și „ruina” barajului ileagal din amonte. Publicația Inclusiv semnalează pericolul pe care îl naște acest drum în editorialul „Un baraj comunist renaște, lostrița moare”.

Nu ar fi prima oară când Hidroelectrica ignoră legea și reia lucrări ilegale. Cunoaștem prea bine cazul din Defileul Jiului și cel de pe Bâsca Mare.


Note:

[1] G4media[.]ro: Legea PSD care dezincriminează construcția fără autorizație de microhidrocentrale sau drumuri forestiere a fost promulgată / Ecologiști: ”Oricine poate să distrugă un râu și ia doar o amendă”

[2] G4media[.]ro: Ministrul Justiției, Stelian Ion: Vom repara legile justiției / Proiectele ar urma să fie trimise Parlamentului în aprilie