Vezi istoricul atacurilor împotriva Declic

Citește isoricul atacurilor împotriva Declic pe tema proiecelor hidroelectrice ilegale.

În ultimii ani, comunitatea Declic a inițiat numeroase acțiuni în instanță care au scos la iveală ilegalități în aprobarea hidrocentralelor din perioada comunistă, susținute activ de miniștrii Sebastian Burduja și Mircea Fechet. Toate aceste procese au fost câștigate de Declic sau alte organizații de mediu, judecătorii confirmând că atât autoritățile implicate, cât și Hidroelectrica, beneficiarul proiectelor, au încălcat legea în mod deliberat. Este important de menționat că aceste proiecte hidrotehnice nu pot fi realizate decât prin încălcarea legii, iar promotorii lor recurg la intimidarea organizațiilor care apără interesul public.

9 octombrie 2024 – A apărut în presă știrea că Ministrul Energiei a depus plângere la DIICOT față de organizații care se opun unor proiecte energetice: Dosar penal la DIICOT

Am transmis presei această reacție și am co-semnat scrisoarea publică: Ministrul energiei, Sebastian Burduja, atacă organizațiile de mediu și justiția din România. Raportorul Special ONU pentru Apărători ai Mediului, sub Convenția de la Aarhus a trimis mai multe scrisori către Guvernul României subliniind că „fiecare parte se asigură că persoanele care își exercită drepturile în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții nu vor fi penalizate, persecutate sau hărțuite în vreun fel pentru implicarea lor.”

20 martie 2025 – ministrul Energiei încurajează companiile din energie să intenteze organizațiilor oponente procese de tip SLAPP (Strategic Litigation Against Public Participation), ce penalizează entitățile ce apelează la justiție: „Le solicit public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință! Cine greșește plătește. Așa e normal.”

Comentariu Diana Ionescu, lector dr. UBB, avocat, Baroul Cluj:

 “În UE, Statele Membre, inclusiv România, au obligația legală de a sprijini organizațiile care promovează protecția mediului (Articolul 3 par. 4 Convenția de la Aarhus). În plus, dreptul UE prevede că fiecare Stat Membru se asigură că persoanele care își exercită drepturile în materia protecției mediului, inclusiv dreptul de acces la justiție, nu sunt penalizate, persecutate sau hărțuite în niciun fel pentru implicarea lor (Articolul 3 par. 8 Convenția de la Aarhus). În acest context, solicitarea de către autoritățile publice a unor cheltuieli de judecată sau a unor despăgubiri într-un cuantum ridicat ca urmare a respingerii unei acțiuni în justiție, cu scopul de a induce frică sau de a aplica o pedeapsă este, așadar, contrară dreptului UE și pune la îndoială respectarea de către România a obligațiilor care îi incumbă în baza Convenției de la Aarhus.”

Aprilie 2025 – În ciuda faptului că Hidrocentrala Răstoliţa are o autorizație de construire caducă (nr. 304/1990), ministrul Burduja promitea că Hidrocentrala Răstoliţa va livra energie în Sistemul Energetic Naţional până la sfârşitul anului.

4 iunie 2025 – Curtea de Apel Cluj a admis recursul Declic și Bankwatch România – filiala Cluj, și rejudecând cauza, a decis suspendarea acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița  (inclusiv defrișarea a 39 de hectare de pădure).

În aceeași zi, Ministrul Burduja a reacționat pe Facebook și în presă: Astăzi, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, un proiect finalizat în proporție de peste 90% și în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta. Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990. Alături de ministrul mediului, Mircea Fechet, împreună cu echipele noastre, am muncit zile și nopți pentru a debloca acest proiect. Nu renunțăm și le mulțumim tuturor celor care cred în misiunea noastră de a avea o țară independentă energetic, cu energie sigură, ieftină și curată.

Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie “temporară”, pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca — din nou — acest proiect strategic.

În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch), Hidroelectrica a pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă. Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, care a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie. În total, pierderea totalizează 443 milioane euro.

Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de 1.451.915.000 lei, sumă care riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat.

Ce urmează?

Pe 24 iunie 2025, se va judeca fondul cauzei, unde vom demonstra că acordul de mediu a fost emis legal, așa cum am reușit și pe fond, în procesul câștigat anterior. Și vom duce la bun sfârșit această investiție strategică.

Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici. Înainte, împreună

***

A doua zi, pe 5 iunie 2025, Ministrul Burduja a scris din nou pe Facebook. Extrag acest pasaj: Ieri a fost o zi grea. O muncă de doi ani de zile a fost blocată de două asociații de mediu, Declic și Bankwatch, prin decizia Curții de Apel Cluj de suspendare a acordului de mediu de la hidrocentrala Răstolița. Mircea Fechet, prietenul și colegul meu, are și acum în birou, pe perete, toate etapele reavizării de mediu. Toate studiile au fost făcute și toți pașii au fost urmați cu strictețe. Zeci de întâlniri de lucru, sute de pagini de documentație de mediu. 

Pe 9 iunie 2025, Ministrul Burduja a publicat o nouă postare, pe Linkedin.
Pe 10 iunie 2025, Declic și Bankwatch România au comunicat presei această reacție.
Pe 12 iunie, 2025, Sebastian Burduja a continuat să dezinformeze în stilul cu care ne-am obșnuit, în această postare.