Stire 15 October 2026

Scrisoare către Prim-ministrul interimar al României, Ilie Bolojan

I-am transmis premierului interimar Ilie Bolojan o scrisoare deschisă privind declarațiile publice ale lui Sebastian Burduja despre Declic și litigiile privind hidrocentrala Surduc-Siriu. Cerem corectarea informațiilor eronate și clarificarea poziției Guvernului.

Stimate Domnule Prim-ministru, 

Vă scriem în numele Asociației Declic, o comunitate civică independentă de peste un milion de oameni din România și din diaspora. Pe 12 octombrie 2026, domnul Sebastian Burduja a publicat pe pagina sa de Facebook un text și un material video în care afirmă că „Declic a pierdut definitiv” litigiile privind hidrocentrala Surduc-Siriu și numește demersurile noastre în instanță „război de sabotaj împotriva energiei românești”.

Ne adresăm dumneavoastră pentru că, din august 2025, domnul Burduja este consilier onorific al Prim-ministrului, cu atribuții declarate în domeniul energiei. Cuvintele sale nu mai sunt doar ale unui om politic, ci ale unui membru al echipei dumneavoastră.

Nu vă scriem pentru a deschide o dispută personală. Putem vedea diferit viitorul hidroenergiei în România, iar această dezbatere este legitimă. Vă scriem pentru că publicului i-au fost prezentate drept fapte informații contrazise de hotărâri judecătorești definitive, iar exercitarea unui drept garantat de Constituție a fost descrisă drept sabotaj.

Nu este prima dată când vă semnalăm această problemă. Pe 7 aprilie 2025, când asigurați interimatul funcției de Președinte, v-am scris despre atacurile repetate ale domnului Burduja, pe atunci ministru al Energiei, la adresa organizației noastre. Ați subliniat atunci importanța ca societatea civilă să semnaleze derapajele. O facem din nou, cu același respect.

Ce spun, de fapt, hotărârile judecătorești

1. Afirmația „Declic a pierdut definitiv. Două instanțe le-au spus nu.”

Pe 16 iunie 2026, Curtea de Apel Cluj a pronunțat Decizia civilă nr. 751/2026 în dosarul nr. 209/117/2026. Hotărârea este definitivă și ne este favorabilă: Curtea a admis recursul Declic, a casat în parte sentința Tribunalului Cluj nr. 463/2026 și a trimis spre rejudecare cererea de suspendare a Autorizației de construire nr. 73/2024, emisă pentru lucrările de aducțiune ale AHE Surduc-Siriu.

Curtea a reținut că dreptul la o cale de atac în materie de mediu nu poate fi redus la simpla posibilitate de a introduce o acțiune în anulare. A mai reținut că lipsirea publicului interesat, în mod absolut, de orice măsură provizorie nu poate fi conciliată cu art. 9 alin. (4) din Convenția de la Aarhus. Altfel spus, calificarea unui proiect drept „de securitate națională” nu scoate automat actele sale de sub controlul provizoriu al instanței.

Recunoaștem deschis și soluțiile care nu ne-au fost favorabile. În același dosar, cererea de ordonanță președințială a fost respinsă definitiv ca inadmisibilă, iar instanța a refuzat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pe 23 septembrie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia ne-a respins un recurs și cererea de trimitere preliminară; vom aduce refuzul nemotivat de sesizare a CJUE în atenția Comisiei Europene. Aceste soluții privesc calea procedurală aleasă, nu legalitatea proiectului.

Prezentarea acestui ansamblu drept o înfrângere definitivă omite tocmai hotărârea cu cea mai mare relevanță pentru interesul public.

2. Afirmația „un acord de mediu atacat de trei ori în șase luni”.

Am formulat două cereri de suspendare a acordului de mediu  și o cerere de anulare a acordului de mediu.Succesiunea acestor cereri și intervalul scurt dintre ele nu sunt alegerea reclamantei. Ele decurg din arhitectura art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004 care ne obligă la respectarea unor termene  imperative.

Apoi, soluționarea lor acestor cereri  este amânată prin diverse tehnici de tergiversare: cereri de intervenție accesorie depuse chiar înaintea termenelor sau prin cereri de strămutare formulate de Hidroelectrica, nu la momentul înregistrării dosarelor pe rolul Curții de Apel Cluj, ci cu 3-4 zile înainte de termenul de judecată. . Cu titlu exemplificativ, în dosarul nr. 464/233/2026- suspendare acord de mediu AHE Surduc Siriu, Ministerul Energiei a depus o  cerere de intervenție accesorie cu o zi înainte de termenul pentru concluzii. În același dosar, Hidroelectrica a formulat cerere de suspendare a solutionarii cauzei pana la solutionarea cererii de strămutare. ÎCCC a admis suspendarea cauzei și a respins cererea de strămutare. CSimilar, în  dosarul nr. 619/33/2026- anulare acord de mediu AHE Surduc Siriu , înregistrat pe rolul instanței la data de 28.05.2026, s-a fixat  primul termen de judecată la data de 15.10.2026, iar Hidroelectrica a înregistrat cererea de strămutare abia la data de 09.10.2026.

Prin urmare, întârzierile sunt consecința directă a conduitei procesuale a autorităților și a beneficiarului proiectului. 

3. Calificarea „război de sabotaj împotriva energiei românești”.

Niciuna dintre instanțele sesizate nu a calificat demersurile noastre drept abuzive. Dimpotrivă, Curtea de Apel Cluj le-a dat parțial câștig de cauză. A numi „sabotaj” un drept exercitat în fața unui judecător înseamnă a delegitima însăși ideea de control judiciar asupra administrației.

De ce ne-am adresat instanțelor: istoricul Bâsca Mare

Proiectul AHE Surduc-Siriu a fost conceput înainte de 1989. Problema pe care am ridicat-o în instanță nu este vechimea lui, ci faptul că lucrările continuă în baza unor acte emise înaintea legislației europene de mediu, în timp ce o nouă evaluare de mediu este încă în curs.

  1. 2003–2005. Proiectul primește Certificatul de urbanism nr. 7/2003 și Acordul de mediu nr. 1/2005, emise înainte de aderarea României la UE și de Legea nr. 292/2018.
  2. 2022– Curtea de apel Cluj anulează în mod definitiv autorizația de construire emisă pentru barajul Surduc Siriu, ca urmare a admiterii excepției de nelegalitate a acordului de mediu nr. 2/2009 (dosar 1259/117/2020*).
  3. 2022– primarul comunei Zagon (care nu avea compartiment de urbanism) emite autorizația de construire nr. 3/2022, având la bază aceeași documentație și acord de mediu, cu privire la care Curtea de Apel Cluj a statutat în mod definitiv.
  4. 2023. Hidroelectrica inițiază o nouă procedură de evaluare a impactului asupra mediului pentru întregul proiect.
  5. 1 iulie 2024. În plină procedură de evaluare, Președintele Consiliului Județean Buzău emite Autorizația de construire nr. 73/2024 pentru aducțiune, pe baza actelor din 2003 și 2005. Autorizația nu figurează printre documentele proiectului publicate de Ministerul Mediului.
  6. Sfârșitul lui 2025. Localnicii ne semnalează lucrări pe teren. Sesizăm Garda Națională de Mediu Buzău, din al cărei răspuns aflăm de existența autorizației din 2024.
  7. Sfârșitul lui 2025- Începutul lui 2026. Cerem prin ordonanță președințială oprirea lucrărilor la Baraj Surduc , apreciind autorizația primarului de comună ca fiind caducă, un veritabil abuz urbanistic (dosarul nr. 4715/117/2025). De asemenea, deschidem dosarele nr. 158/117/2026 (fond) și nr. 209/117/2026 (măsuri provizorii) la Tribunalul Cluj cu privire la lucrările de aducțiune. 
  8. Martie–aprilie 2026. Ministerul Mediului supune consultării publice acordul de mediu pentru Nehoiașu II. Analiza dr. ing Cornel Ilinca arată că studiul pe care se sprijină preia 96% din raportul anulat anterior în instanță și că proiectul are grave deficiențe. 353 de membri Declic trimit observații oficiale.
  9. 23 aprilie 2026. Tribunalul Cluj respinge cererea de suspendare  vizând lucrările de aducțiune ca inadmisibilă, iar cererea de anulare autorizație lucrări de aducțiune ca tardivă.
  10. 16 iunie 2026. Curtea de Apel Cluj admite recursul nostru pe măsuri provizorii și trimite cererea de suspendare spre rejudecare (Decizia nr. 751/2026, dosar 209/117/2026).
  11. 23 septembrie 2026. Curtea de Apel Alba Iulia respinge un recurs vizând ordonanță președințială oprire lucrări Baraj Surduc și cererea de sesizare a CJUE.
  12. 30 septembrie 2026– Tribunalul Cluj admite în principiu cererea de intervenție principala a Asociației Declic în dosarul pornit de altă organizatie prin care cerem constatarea caducității autorizației de construire emise de primarul comunei Zagon(dosarul nr. 1192/117/2026)

Cererea de suspendare a autorizației se rejudecă acum în recurs, în al doilea ciclu procesual, iar cele două cereri de suspendare a acordului de mediu sunt pe rol.

Cererea de anulare a autorizației privind lucrările de aducțiune este în recurs, iar cererea de constatarea a caducității autorizației la barajul Surduc este abia în etapa fondului.

Miza nu este una abstractă. Proiectul presupune captarea a opt afluenți și devierea lor printr-un tunel de 16 kilometri, lăsând aproximativ 38 de kilometri de albii secate, în habitatul unor specii protejate precum vidra și zglăvoaca. Contribuția estimată a centralei este de circa 0,28% din puterea instalată a sistemului energetic național. Potrivit devizului aprobat de AGEA Hidroelectrica din 22 ianuarie 2024, restul de executat este de aproximativ 415 milioane de lei (circa 84 de milioane de euro), adică 35,7% din valoarea totală. Este o cifră greu de împăcat cu procentele de execuție fizică de 78–99% prezentate public.

Accesul la justiție nu este sabotaj

Dreptul de a contesta în instanță un proiect cu impact asupra mediului nu este o concesie a statului față de organizațiile civice. Este o obligație asumată de România prin:

  • art. 21 din Constituție, care garantează accesul liber la justiție, și art. 35, care consacră dreptul la un mediu sănătos;
  • Convenția de la Aarhus, ratificată prin Legea nr. 86/2000, al cărei art. 9 alin. (4) cere remedii adecvate și efective, inclusiv măsuri provizorii;
  • art. 11 din Directiva 2011/92/UE privind evaluarea impactului asupra mediului și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Instanțele românești aplică aceste garanții. Pe 20 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile Hidroelectrica, ale Guvernului și ale Ministerului Mediului împotriva suspendării HG nr. 327/2025 (Decizia nr. 2455/2026). Iar în iunie, Curtea de Apel Cluj a confirmat că nici calificarea de „securitate națională” nu poate închide de plano calea măsurilor provizorii.

Din acest motiv, privim cu îngrijorare și inițiativa legislativă promovată de domnul Burduja, prezentată drept „răspunsul” la litigiile noastre. O lege adoptată pentru a bloca accesul publicului la instanță în litigiile de mediu ar ridica probleme serioase de compatibilitate cu dreptul Uniunii și ar expune România riscului unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Ce vă solicităm

  1. Corectarea publică din partea dlui Burduja a afirmațiilor din 12 octombrie privind rezultatul litigiilor, inclusiv menționarea Deciziei nr. 751/2026 a Curții de Apel Cluj.
  2. Clarificarea faptului dacă pozițiile exprimate de domnul Burduja la adresa Declic reprezintă poziția Cabinetului Prim-ministrului.
  3. Reținere din partea echipei Prim-ministrului în a caracteriza părțile din litigii aflate pe rol, în care Hidroelectrica, companie controlată de stat, și Ministerul Energiei sunt parte. Respectul pentru justiție începe cu respectul pentru cei care i se adresează.

Dezbaterea despre energia României merită purtată pe date, documente și hotărâri judecătorești, nu pe etichete. Suntem convinși că acesta este și standardul pe care îl doriți pentru echipa dumneavoastră. Rămânem deschiși unui dialog profesionist și vă mulțumim pentru atenție.

Cu deosebit respect,

Asociația Declic